de Anda Postolache

- Botezul Domnului şi Sf. Ioan se celebrează la 6 şi 7 ianuarie

În fiecare an, a doua zi după praznicul Botezului Domnului, la 7 ianuarie, se sărbătoreşte ziua Sfântului Prooroc Ioan, care a devenit prin voie divină şi Botezător al Domnului. Despre acest mare sfânt, aflat la cumpăna dintre cele două paradigme religioase şi ere istorice - Vechiul şi Noul Testament -, au vorbit de-a lungul vremii mulţi teologi. Sfântul Ioan Botezătorul este cinstit în mod deosebit şi la Aşezământul românesc de la Ierihon, aici fiind locul cel mai aproape de Iordan în care există călugări români.

Locul miracolelor din vechime
În pustiul Iudeii, aproape de locul în care Sfântul Ioan l-a botezat pe Iisus în apa Iordanului, românii ortodocşi au construit un aşezământ religios, în care pelerinii se pot caza. Oraşul se numeşte Ierihon şi este considerat cel mai vechi din lume, fiind prima cetate cucerită de poporul ales la întoarcerea din robia Egiptului. Ierihonul, situat la 400 de metri sub nivelul mării, este un loc plin cu palmieri, ce păstrează din misterul vechilor miracole săvârşite într-însul. De aici s-a înălţat la Cer cu trup cu tot Proorocul Ilie. Lângă Ierihon se află Muntele Carantania, unde Domnul Iisus a fost ispitit de diavol după ce postise 40 de zile. Aici este şi dudul în care s-a urcat Zaheu, ca să-l vadă mai bine pe Hristos, şi tot la Ierihon, Fiul Domnului a vindecat doi orbi din naştere. Oraşul se găseşte la 40 km distanţă nord-est de Cetatea Sfântă, fiind unul dintre cele mai vizitate locuri de către creştini.

Popas la Ierihon
Cu ceva timp înainte de 1989, ţara noastră a primit ca donaţie de la un român stabilit în Ţara Sfântă un teren de aproximativ 3.000 mp în Ierihon, pe care abia din 1999 s-a început construirea unei mănăstiri ortodoxe româneşti. Acum, pelerinii pot sta o noapte-două la aşezământul monahal cu călugăriţe, pentru a pleca apoi mai departe spre alte locuri sfinte. Mai ales în preajma Sărbătorii Botezului Domnului şi de Ziua Sfântului Ioan Botezătorul, respectiv 6 şi 7 ianuarie, Ierihonul este plin de creştini care participă la sfinţirea apelor Iordanului şi la Liturghia celor două mari praznice. La mănăstirea românească din Ierihon există 50 de camere de cazare pentru pelerini.

Râul îşi schimbă cursul în momentul rugăciunilor
Mănăstirea este locuită de călugăriţe, în fruntea cărora este maica stareţă Macrina, iar superiorul aşezămintelor româneşti de la Locurile Sfinte este arhimandritul Ieronim Creţu. Cei care au mers de Boboteză la apa Iordanului au trăit minunea de fiecare dată: apele râului se întorc pur şi simplu şi curg în sens invers în momentul în care preoţii rostesc rugăciunile către Duhul Sfânt, pe care Îl cheamă să sfinţească apa, oamenii şi întreaga fire a naturii. Mulţi dintre cei prezenţi se aruncă în apă, spre a se sfinţi în râul în care odinioară Domnul Iisus a fost botezat de Proorocul Ioan.

Botezul Domnului, arătarea dumnezeirii
Praznicul Botezului Domnului mai este numit teologic şi Epifania sau Arătarea Domnului. Aceasta deoarece în momentul Botezului s-a arătat Duhul Sfânt sub forma unui porumbel deasupra lui Iisus, iar vocea Tatălui ceresc s-a auzit spunând: „Acesta este Fiul meu iubit”. În felul acesta, Dumnezeu-Tatăl a arătat clar că Iisus este persoană a Sfintei Treimi şi L-a trimis în lume pentru ca noi să-L ascultăm şi să ne mântuim. Deci a fost momentul arătării, a descoperirii tainei dumnezeieşti.

- Peste 2.000.000 de români îşi serbează onomastica

Părintele Boris Răduleanu: „Sfântul Ioan este nedespărţit de Domnul nostru Iisus Hristos”

Părintele Boris Răduleanu, unul dintre cei mai mari predicatori români, care a trăit între 1905 şi 1990, fiind şi unul dintre preoţii care au suferit în închisorile comuniste pentru dreapta credinţă, are o impresionantă predică referitoare la Sfântul Ioan. Predicile părintelui Răduleanu sunt şi astăzi călăuze pe drumul spre împărăţia lui Dumnezeu, fiind adunate sub titlul „Semnificaţia marilor sărbători creştine” (Ed. Clusium, 1993). Iată ce spunea părintele despre Ioan Botezătorul: „El este ultimul şi cel mai mare prooroc. Biserica îl numeşte înger în trup. El a intrat în istoria şi în viaţa noastră creştină, pentru că, prin lucrarea şi propovăduirea sa, este nedespărţit de Domnul nostru Iisus Hristos, după cum nedespărţită este şi Maica Domnului. Sf. Ioan este luceafărul care prevesteşte răsăritul soarelui. (…) Pe malul Iordanului, Sf. Ioan a propovăduit o morală nouă, arătându-ne ce trebuie şi ce putem face prin puterile proprii pentru a-L întâmpina pe Hristos. Nici un alt sfânt nu a avut o importanţă atât de mare. El singur se află la răscrucea celor două testamente. Sf. Ioan este totodată Prooroc, Înaintemergător, Botezător, Martor, Mărturisitor, Prieten şi Colaborator al lui Iisus Hristos”.