de Anda Postolache
Până la 24 martie vă puteţi bucura de expoziţia de icoane aduse din Basarabia la Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”, din Bucureşti. Acestea fac parte din colecţia lui Petru şi Andrei Costin, împătimiţi colecţionari de obiecte istorice şi religioase.
100 de chipuri şi scene sfinte
Expoziţia poartă numele „Icoana casei” şi merită văzută atât pentru valoarea artistică şi cea sentimentală, cât şi pentru faptul că este pentru prima dată, după 1989, când icoane din spaţiul basarabean ajung în Capitală. Adevărate opere de artă, dar şi martore ale unor vremuri neprielnice credinţei, acestea fac parte din colecţia Petru şi Andrei Costin din Chişinău, tată şi fiu împătimiţi de obiectele de artă şi istorice. Aşadar, puteţi găsi 100 de exponate în care sunt tratate teme din Vechiul şi Noul Testament, dar sunt reprezentaţi şi sfinţi iubiţi de popor. Cele mai multe sunt imagini ale Maicii Domnului cu Pruncul, în diferite ipostaze (Maica Domnului Kazanskaia, Vladimirskaia, Eleusa, Fiodorovskaia, Smolenskaia, Alinarea Durerii, Bucuria celor necăjiţi, Salvatoarea celor Pierduţi, Oranta, Încoronarea Maicii Domnului. Se remarcă şi trei variante ale Sfintei Maria mai puţin cunoscute românilor, numite Maica Domnului de Hârbovăţ, ce preia motive artistice ale şcolii iconografice ruseşti.
Şi chipul lui Iisus apare în mai multe ipostaze: Pantocrator, aspecte din viaţa şi patimile Sale, Fuga în Egipt, Botezul, Floriile, Răstignirea şi Învierea Domnului.
Elemente de la Muntele Athos
Ceea ce face aceste icoane speciale este nu doar vârsta lor (cea mai veche este din secolul al XVIII-lea), ci faptul că posesorii lor iniţiali, basarabeni aflaţi sub ocupaţia comunistă rusă, au fost nevoiţi să le dea jos de pe pereţi, să le ascundă prin locuri improprii unor obiecte sfinţite şi să îndure altături de ele multe orori. Unele poartă urme ale schingiuirii ateiste, altele au pe verso inscripţii ce vorbesc despre suferinţa stăpânilor lor. Ca stil, se regăsesc împletite influenţe din lumea slavă, filiaţii occidentale, dar şi din cea românească, regăsindu-se şi unele elemente din tradiţia răsăriteană de la Muntele Athos.
Colecţionar decorat
Petru Costin, colecţionarul principal al icoanelor aduse la Muzeul Satului, este doctorand în istorie şi drept, fondator al Muzeului Serviciului Vamal şi membru fondator al Clubului Colecţionarilor, ambele din Republica Moldova şi are această pasiune de peste 40 de ani. „Aspiraţiile mele au fost de a scoate din negura vremurilor la lumina zilei acele relicve ce ne exprimă identitatea. Sunt ani lungi de căutări, muncă, bucurii şi acum, când eforturile mele au dat roade, mă simt împlinit”, spune Petru Costin. A fost crescut şi educat într-o familie de creştini ortodocşi din Basarabia. Mama sa a cântat în corul bisericii, iar tatăl a fost ctitorul bisericii din localitatea în care s-a născut, astfel el prinzând drag încă din copilărie de obiectele bisericeşti. A mers în căutarea icoanelor pe tot întinsul Basarabiei, dar şi al Rusiei, reuşind astfel să adune peste 150 de piese. Pentru colecţia sa impresionantă a fost recompensat cu Ordinul Cuviosul Paisie Velicicovski al Mitropoliei Chişinăului şi al întregii Moldove. Pasiunea s-a transmis şi fiului său, Andrei, care, în prezent, este ministrul Afacerilor Externe al Republicii Moldova. Expoziţia de la Muzeul Satului a poposit cu puţin timp înainte în oraşul Bârlad, iar posesorii ei doresc să facă un tur al României, într-un pelerinaj de suflet ce uneşte românii de pe ambele maluri ale Prutului.
Spaţiu profund ortodox
Prezent la vernisaj, academicianul Răzvan Thedorescu, iniţiatorul relaţiilor culturale dintre România şi Republica Moldova în timpul mandatului său din 2000-2004, a spus: „Nu trebuie să uităm că Basarabia a fost un spaţiu de profundă ortodoxie şi că mulţi dintre cei mai pricepuţi zugravi de icoane şi biserici s-au găsit acolo. Suntem în faţa unei lumi sugestive, cu influenţe puternice din spaţiul occidental, venite prin filieră rusească, dar există aici şi un suflu bizantin şi, desigur, românesc”. Istoricul a făcut, la deschiderea acestei expoziţii, şi un apel la unirea forţelor ambelor spaţii româneşti (România şi Republica Moldova) pentru ca Mănăstirea Căuşani din Basarabia să fie restaurată cât mai repede.
