de Anda Postolache

Prăznuirea de anul acesta a Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, ocrotitorul Bucureştilor, a inclus o seamă de evenimente care au început încă de vineri, 22 octombrie, şi continuă până la 29 octombrie. Praznicul Cuviosului ale cărui moaşte se află pe Dealul Patriarhiei s-a întins pe o săptămână, fiind o sărbătoare a întregului oraş.

Pentru a doua oară în România
Poate cel mai important şi mai atractiv moment din tot programul a fost sosirea la Bucureşti a unui fragment din Sfânta Cruce pe care a fost răstignit Mântuitorul Iisus Hristos. Aceasta este a doua oară când Preafericitul Părinte Patriarh Daniel aduce Lemnul Sfintei Cruci în România, prima dată petrecându-se în 2004, pe când era Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei. Atunci însă a fost adus de la Mănăstirea „Soumela”, Veria, Grecia, iar acum de la Mitropolia Drama. Alt moment important al prăznuirii a fost sosirea Patriarhului Ecumenic Bartolomeu al Constantinopolului, pentru prima oară după întronizarea ca patriarh a Preafericitului Părinte Daniel.

A fost adus din Grecia
La iniţiativa Patriarhului Daniel, la Catedrala patriarhală a fost adus la 22 octombrie anul acesta un fragment din cinstitul Lemn al Sfintei şi de viaţă făcătoarei Cruci a Domnului nostru Iisus Hristos de la Mănăstirea Panaghia Ikosifinissa, cea mai veche mănăstire din Mitropolia de Drama, Grecia. Cinstitul Lemn a fost adus de o delegaţie a Mitropoliei de Drama din Biserica Ortodoxă a Greciei, condusă de Înalt Prea Sfinţitul Mitropolit Pavlos. În cele două mănăstiri care aparţin de mitropolia amintită se păstrează multe sfinte moaşte şi cruci care au în ele prinse bucăţi din Lemnul Sfintei Cruci pe care a fost răstignit Mântuitorul. În anul 1918, de la Mănăstire Ikosifinissa au fost furate cele mai multe dintre acestea, iar unele dintre ele se află în zilele noastre la centrul de studii bizantine „Ivan Dulcev” din Sofia, Bulgaria.
Fragmentul de Cruce care a fost adus în România în aceste zile s-a aflat în posesia monahiei pustnice Cristina, care duce o viaţă ascetică, în chilia sa din lanţul muntos Rodopi, localitatea Paranesti, din regiunea Dramas.
Monahia a trăit la Ierusalim şi la Muntele Sinai. În 1960, întorcându-se în Grecia, aceasta a ridicat Mănăstirea Maicii Domnului în Muntele Pangeion şi, primind binecuvântare de la părintele său duhovnicesc, Arhimandritul Eusebiu Vitis, a continuat să ducă o viaţă de pustnică. Această parte din Cinstitul Lemn al Sfintei Cruci i-a încredinţat-o călugăriţei un distins cleric din frăţia Sfântului Mormânt de la Ierusalim. Clericul de la Sfântul Mormânt a moştenit partea de lemn din Sfânta Cruce succesiv, de la alţi părinţi duhovnici care au trăit înaintea sa. Monahia Cristina a oferit-o spre finalul vieţii Mitropoliei de Drama, spre a fi păstrată spre sfinţirea obştii credincioşilor şi spre bucuria tututor celor care se vor închina Lemnului Sfintei Cruci.

Pelerinii au format cozi interminabile

Hramul a fost înfrumuseţat şi cu organizarea în holul Palatului Patriarhiei a unei expoziţii de fotografie cu tema crucilor din România aflate pe mari înălţimi, aşezate în locuri importante sau care servesc drept relee pentru Radio Trinitas. A avut loc sfinţirea unor magazine de obiecte bisericeşti, a unei spălătorii ecologice de veşminte bisericeşti, dar şi lansări de carte. S-a desfăşurat, de asemenea, şi finala concursului naţional de coruri teologice „Tineri, lăudaţi pe Domnul”. Bineînţeles, cele mai importante rămân tot slujbele care au bucurat pe toată perioada pelerinii: privegheri de seară şi liturghii, toate fiind săvârşite de ierarhi români şi străini, înconjuraţi de soboare impresionante de preoţi şi diaconi, pe scena amenjată lângă Catedrala patriarhală. Pelerinii au putut vedea pe monitoare imensele slujbe şi au auzit cântările şi rugăciunile la difuzoarele instalate pe aleea Patriarhiei în timp ce au aşteptat ore în şir, la cozi imense, ca să sărute moaştele şi Lemnul Sfintei Cruci.