de Anda Postolache
S-au împlinit doi ani în această primăvară de când românii creştin-ortodocşi din Siria au un preot al lor în Damasc şi pot merge la slujbele săvârşite în limba maternă. Primul preot român trimis de Patriarhia Română să facă misiune în Siria este Gheorghe Costea. Absolvent de Teologie şi de Limbi Străine, cu specializarea arabă - studii iudaice, tânărul a fost omul ideal pentru misiunea din Damasc.
Pasionat de limba şi de cultura arabă
Nevoia propriu-zisă a unui preot în Siria s-a simţit acum trei ani, când o româncă de acolo a murit şi a fost necesar un preot ortodox care să-i oficieze slujba de înmormântare. În primăvara anului 2009, Excelenţa Sa, ambasador Dan Sandovici, a hotărât să trimită o adresă la Patriarhia Română prin care solicita numirea unui slujitor bisericesc pentru comunitatea românească din Siria. Cum s-a întâmplat ca tocmai tânărul Gheorghe Costea să fie „alesul”? „Cred că alegerea mea pentru această misiune nu a fost una întâmplătoare. Am absolvit cursurile Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Bucureşti şi pe cele ale Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine - secţia „Limba Arabă şi Studii Iudaice”, iar în anul II de studii am obţinut o bursă de perfecţionare a limbii în cadrul Facultăţii din Cairo, Egipt. Astfel, am fost hirotonit preot pentru comunitatea română din Damasc-Siria. Cred că avantajul de a cunoaşte atât limba arabă, cât şi mentalitatea lumii în care a fost înfiinţată parohia a fost punctul principal pentru care am fost trimis ca preot misionar în Siria”, ne-a povestit părintele Costea.
4.000 de familii româno-siriene
În Siria sunt aproape 4.000 de familii româno-siriene, însă peste 90% dintre acestea sunt musulmane, pentru că româncele care s-au măritat au trecut la religia soţilor lor. Astfel că numărul credincioşilor care formează comunitatea creştin-ortodoxă română din Siria este unul destul de scăzut. „La sărbătorile mari participă 60-70 de oameni, însă, la slujba săptămânală nu avem, din păcate, mai mult de zece persoane, în medie. Însă sperăm ca, încetul cu încetul, credincioşii să se înmulţească, mai ales că abia acum a început să se ducă vestea că există aici un preot român”, ne-a mai spus preotul.
Din septembrie 2009, acesta s-a mutat cu familia în Damasc, iar soţia sa îi este de un real ajutor, nu doar pentru că îl înţelege în misiunea sa, ce se desfăşoară departe de ţară, tradiţii, familie şi prieteni, dar se implică efectiv prin rolul de dascăl la strana bisericii. Au împreună şi un băieţel. În România vin din când în când, tatăl părintelui fiind la rândul său preot, parohul bisericii bucureştene „Sfântul Ilie” - Grant, şi profesor la Facultatea de Teologie din Bucureşti.
Îşi înştiinţează enoriaşii prin internet
Părintele Costea spune că e destul de dificil să fii preot într-o ţară în care majoritară este altă religie decât creştinismul. „Practic, misiunea de aici este diferită faţă de cea din ţară, unde cei mai mulţi dintre credincioşii dintr-o parohie sunt creştin-ortodocşi. Pe cei pe care îi păstoreşti aici trebuie să îi abordezi într-un alt mod pentru a-i putea apropia de biserică şi de Dumnezeu, în alt mod trebuie să vorbeşti cu cei care trăiesc într-un astfel de spaţiu. Trebuie permanent să-ţi adaptezi discursul în funcţie de situaţia religioasă, socială şi economică a spaţiului în care credincioşii păstoriţi vieţuiesc. Totodată, credincioşii dintr-o parohie din străinătate sunt mult mai răsfiraţi decât într-una din ţară şi trebuie să găseşti soluţii pentru a-i putea, cât de cât, aduce la un loc. În acest sens, am înfiinţat un blog al parohiei, http://bordamascsiria.wordpress.com, unde postăm programul liturgic, precum şi diferite cateze sau învăţături folositoare pentru credincioşi. La începutul fiecărei luni le înmânăm programul liturgic şi îl postăm şi la Ambasada României din Damasc”, ne-a explicat preotul român din Damasc.
„Ne dorim să avem cel puţin 20 de credincioşi la slujba săptămânală”
După fiecare serviciu liturgic, cei prezenţi pot rămâne în salonul ce aparţine bisericii pentru a discuta pe diferite teme şi a răspunde diferitelor probleme ale celor prezenţi. „Însă, trebuie precizat că abia acum începe greul, după ce a trecut avântul specific începutului, căci este mult mai dificil să continui un lucru decât să-l începi. Ne dorim ca, prin ajutorul lui Dumnezeu, să reuşim ca într-un an-doi să avem cel puţin 20 de credincioşi la slujba săptămânală şi să putem spune că suntem cu adevărat o parohie creştin-ortodoxă”. Acestea sunt speranţele primului preot român al comunităţii române ortodoxe din Damasc.
Deocamdată, românii din Siria şi în special cei din Damasc pot participa la slujbele oficiate în limba lor într-o biserică a Patriarhiei Antiohiei. De fapt, părintele slujeşte acolo împreună cu parohul, care este arab. „A fost adoptată o reciprocitate între cele două Patriarhii surori: părintele Qais Sadiq slujeşte la Bucureşti pentru credincioşii arabi într-o biserică a Patriarhiei Române, iar noi, la rândul nostru, slujim într-un lăcaş oferit de Patriarhia Antiohiei. Hramul lăcaşului de cult în care slujim este «Sfântul Ierarh Nicolae»”, ne-a mai spus părintele Gheorghe Costea. Liturghia se săvârşeşte în limba română integral numai sâmbăta, iar duminica este în arabă. De asemenea, se face slujbă în română dla fiecare sărbătoare importantă şi Maslu o dată pe săptămână.