de Anda Postolache

- Un lăcaş de cult de 300 de ani, la mare căutare

Există în Bucureşti o biserică foarte iubită şi foarte căutată, în special pentru nunţile cu „ştaif”. Situată pe Strada Sfinţii Apostoli, pe latura stângă a Palatului de Justiţie, oarecum ascunsă de blocurile ce se arată falnice pe Splaiul Independenţei, Biserica „Domniţa Bălaşa” este totuşi regina micului areal citadin, dominând peisajul cu turlele şi cu zidurile sale seculare. E preferata vedetelor, mulţi dintre cântăreţii, actorii, sportivii şi oamenii de top ai momentului alegând-o pentru a se cununa sau pentru a boteza.

Al patrulea aşezământ religios pe acelaşi loc
Primul lăcaş de cult a fost ridicat pe locul actualei Biserici „Domniţa Bălaşa” la sfârşitul secolului al XVIII-lea de fiica domnitorului Constantin Brâncoveanu, Domniţa Bălaşa, şi de soţul său, marele ban Manolache Rangabe, zis Lambrino. În 1751, aceeaşi doamnă a mai ridicat un al doilea lăcaş alături de primul, căruia i-a adăugat apoi un azil de bătrâni şi o şcoală de carte românească. Generoasa femeie a murit în 1752. De prima sa biserică urmaşii nu s-au îngrijit destul, acest lucru, cutremurele şi infiltraţiile din Dâmboviţa ducând la demolarea aşezământului. Din păcate, şi următoarele biserici de pe acel loc au avut o soartă asemănătoare, astfel încât, în 1881, s-a dărâmat ultima biserică de pe acel loc.
În forma în care o vedem astăzi, Biserica „Domniţa Bălaşa” a fost ridicată în perioada 1881-1885, pe vremea Regelui Carol I, fiind a patra la număr înălţată în acelaşi perimetru. În anii ’80, în timpul marilor demolări ceauşiste, frumoasa ctitorie a fost ascunsă în spatele unor blocuri, cum s-a întâmplat şi cu alte lăcaşuri de cult bucureştene.

Moaştele au fost donate de familia Mosco
O parte dintre moaştele Sfântului Grigorie de Nyssa se află la Biserica „Domniţa Bălaşa” din Capitală. Ele au fost aduse aici din Grecia în urmă cu mai bine de patru decenii. Şi aşa cum spun părinţii slujitori ai Bisericii şi cum reiese din mărturiile epitropilor testamentari, moaştele au fost primite de familia Mosco, care are legătură directă cu familia Sfântului Voievod Martir Constantin Brâncoveanu şi deci cu Domniţa Bălaşa. Această familie se trăgea din Peloponez. Socrul academicianului Bălăceanu-Stolnici, Emanoil Hagi-Mosco, care a fost epitrop o perioadă îndelungată al acestei biserici, împreună cu Constantin Sturdza şi cu Grigore Brâncoveanu, bărbaţi tot din aceeaşi familie, au donat bisericii moaştele Sfântului Grigorie de Nyssa în 1970. Pe racla în care este păstrat un fragment din capul Sfântului Grigorie se află inscripţionate anul 1792 şi cuvintele: „Acestea aparţin Sfântului Grigorie de Nyssa”, aşa încât nu este niciun dubiu cu privire la sfântul căruia îi aparţin sfintele relicve. Biserica are două hramuri: „Înălţarea Domnului” (la 40 zile după Paşte) şi „Sfinţii Martiri Brâncoveni”, la 16 august, dar şi ziua Sfântului Grigore de Nyssa, 10 ianuarie, este prilej de sărbătoare şi de pelerinaj la racla cu moaşte.

„Columnă a dreptei credinţe“

Marele părinte capadocian, Sfântul Grigorie, episcopul Nyssei (prăznuit la 10 ianuarie), al cărui fragment din sfântul său cap odihneşte în racla de la Biserica „Domniţa Bălaşa”, este fratele Sfântului Vasile cel Mare. A trăit între anii 335 şi 395, a dus o viaţă plăcută lui Dumnezeu şi a scris însemnate lucrări bisericeşti. A realizat primul tratat despre desăvârşirea creştinească: „De virginitate” („Despre feciorie”). După împărţirea Capadociei în două provincii, decisă de împăratul Valens, Sfântul Vasile l-a desemnat pe fratele său, Grigorie, ca episcop al Nyssei, de unde i se trage şi numele. Aici a avut parte de ostilitatea furioasă a arianilor (aceştia erau eretici), a fost trimis în exil în anul 376, iar după doi ani a fost rechemat şi repus în drepturi. A participat în anul 381 la Conciliul Ecumenic convocat de Teodosiu. Părinţii conciliului, admirând pregătirea sa filozofică şi teologică, l-au numit „columnă a dreptei credinţe”.

Atrage starurile

În legendara biserică, multe vedete au ales să se cunune ori să-şi boteze copiii. Printre acestea s-au aflat creatorul de modă Mihai Albu şi soţia sa, Iulia, care şi-au creştinat anul trecut fetiţa, pe Mikaela, dar şi Mihai Petre, vedeta de la „Dansez pentru tine”, care s-a cununat cu dansatoarea Elvira Duda. Aici au ales să fie cununaţi şi cântăreaţa Minodora cu partenerul ei, Nick de la N&D cu iubita sa, tenismanul Gabriel Trifu cu vedeta tv Catrinel Sandu (care şi-au botezat aici şi fetiţa, pe Maria Sara) sau fotbalistul Vlad Munteanu cu Andreea Oroz. De asemenea, şi Maximus, primul copil al cuplului Bahmuţeanu-Prigoană, a fost creştinat în Biserica „Domniţa Bălaşa”.