de Elena Şerban

- La 30 august e sărbătorit Mitropolitul Varlaam

Românii, şi în special moldovenii, l-au pomenit pe ierarhul Varlaam, Mitropolitul Moldovei, la 30 august, dată la care s-a petrecut canonizarea sa, în 2007. A dus un trai simplu, deşi s-a aflat mereu în preajma domnitorilor, şi s-a stins în locul în care viaţa sa bisericească a început: Mănăstirea Secu.

Răzeş la origine
Viitorul preot s-a născut în 1590, într-o familie de răzeşi din satul Borceşti, zona Neamţului. La botez, băiatul a primit numele de Vasile. Iubitor al lui Dumnezeu încă de mic, s-a aciuat la Schitul Zosim (viitoarea Mănăstire Secu), loc în care a învăţat carte, limba slavonă şi greaca. Aici, tânărul a fost călugărit şi a primit numele de Varlaam.
În perioada petrecută la Secu a tradus Scara Sfântului Ioan Scărarul (1618). Bunătatea şi iubirea sa faţă de Dumnezeu au fost răsplătite, astfel că a fost numit arhimandrit (stareţ al mănăstirii).

În „misiune” la Kiev şi la Moscova
Încet-încet, vorbe minunate despre înţelepciunea arhimandritului de la Mănăstirea Secu au ajuns şi la urechile domnitorului de atunci al Moldovei, Miron Barnovschi. Acesta, convins că omul Bisericii va face faţă cerinţelor diplomatice, îl trimite în 1929 la Kiev şi la Moscova. În timpul călătoriei, Varlaam ar fi trebuit să cumpere icoane pentru mănăstirile din Dragomirna, Bârnova, dar şi pentru biserica ctitorită de Barnovschi la Iaşi.
Revine în ţară cu icoanele, însă a primit veşti proaste. Domnitorul fusese înlăturat de la putere, iar Mitropolitul Moldovei, Anastasie Crimca, murise. Prin urmare, arhimandritul a decis să se întoarcă la Mănăstirea Secu, unde se simţea cel mai bine.

A înfiinţat prima tipografie românească din Est
Ierarhul Varlaam petrece la mănăstire, în post şi rugăciune, aproximativ trei ani, deoarece, în 1632, este numit Mitropolit al Moldovei. A reuşit, prin firea sa bună şi învăţăturile de la Dumnezeu, să şi-l apropie pe Vasile Lupu, care îşi începuse domnia în Moldova. Susţinut financiar de acesta, Mitropolitul a construit în 1639 una dintre cele mai cunoscute biserici din Iaşi, dar şi din ţară: Sfinţii Trei Ierarhi.
Cu ajutorul domnitorului moldovean, dar şi cu sprijinul Mitropolitului Petru Movilă al Kievului, Mitropolitul Varlaam a înfiinţat prima tipografie românească din Moldova în 1640, pe care a instalat-o tot la „Sfinţii Trei Ierarhi” din Iaşi. Aici a tipărit numeroase cărţi religioase: „Cazania”, „Cele şapte taine”, „Răspunsul împotriva catehismului calvinesc”, „Pravila” sau „Paraclisul Născătoarei de Dumnezeu”.
După construcţia tipografiei, Mitropolitul Varlaam a continuat activitatea în domeniul educaţional. Ajutat tot de domnitorul Vasile Lupu va întemeia, în 1640, prima şcoală de grad înalt din Moldova, după modelul Academiei duhovniceşti de la Kiev.

Propus la funcţia de Patriarh al Constantinopolului
Evlavia Mitropolitului Varlaam al Moldovei nu era apreciată doar în ţară, ci şi în afara ei. Ca o recunoaştere a meritelor sale, Mitropolitul moldovean s-a numărat, în anul 1639, printre cei trei candidaţi propuşi pentru ocuparea scaunului de Patriarh ecumenic al Constantinopolului.
În 1641, evlaviosul Mitropolit Varlaam a aşezat moaştele Cuvioasei Parascheva, dăruite domnitorului Vasile Lupu de Patriarhia Ecumenică de la Constantinopol. Darul s-a datorat faptului că domnitorul moldovean l-a ajutat pe Patriarhul ecumenic Partenie.

Ambasador pe lângă Matei Basarab
Vasile Lupu îl trimite, în anul 1644, la domnul muntean Matei Basarab. Cum între cei doi domni nu era o relaţie prea bună, Vasile Lupu şi-a pus bazele în înţelepciunea mitropolitului moldovean. Spera că Varlaam va aduce pace între cele două scaune. Şi înaltul prelat a reuşit. Ca semn al împăcării, Vasile Lupu a zidit, în Ţara Românească, Biserica Stelea din Târgovişte, iar Matei Basarab a ctitorit, în Moldova, biserica Mănăstirii Soveja.

Şi-a donat avuţiile oamenilor nevoiaşi
Un moment de cotitură în viaţa Mitropolitului Moldovei are loc în 1653, an în care Vasile Lupu a fost îndepărtat din scaunul domnesc. Convins că fără ajutorul acestuia nu va mai putea continua construcţia de biserici şi de şcoli, prelatul a decis să se retragă din viaţa publică. S-a mutat la mănăstirea în care a crescut, Secu, loc în care a stat până la moartea sa, în 1657. Toate avuţiile strânse în timpul vieţii au fost oferite oamenilor nevoiaşi şi mănăstirii.

Canonizat în 2007

Pentru râvna sa în apărarea dreptei credinţe, pentru vieţuirea sa sfântă şi pentru lumina duhovnicească pe care a dăruit-o poporului român dreptcredincios, la propunerea Sinodului Mitropolitan al Mitropoliei Moldovei şi al Bucovinei, în 2007, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a înscris în rândul sfinţilor din calendar pe învăţatul Mitropolit Varlaam al Moldovei, cu zi de pomenire la 30 august.

- Marele Mitropolit Varlaam al Moldovei a fost înmormântat într-unul dintre zidurile Bisericii Mănăstirii Secu, din judeţul Neamţ.