de Mariana Borloveanu
Dintre toate cele patru posturi mari ale anului, acesta este cel mai nou post creştin. A fost ţinut de însăşi Fecioara Maria, în vremea în care se pregătea să treacă la viaţa veşnică. În fiecare an începe la 1 august şi durează două săptămâni, până la 14 august. În această perioadă, în biserici se săvârşesc slujbe speciale, iar credincioşii citesc acasă unul dintre cele două Paraclise ale Maicii Domnului.
Durata era diferită de la un popor la altul
Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului a început să fie preţuită o dată cu dezvoltarea cultului Fecioarei Maria, iar originea în sine a postului care o precede datează încă din secolul al V-lea. Acest post a fost foarte diferit în perioada sa de început; astfel, creştinii din Antiohia posteau doar o singură zi, la 6 august, pe când cei din Constantinopol posteau patru zile, iar cei din Ierusalim opt zile, astfel încât, la început, nici timpul din an, nici durata şi nici felul postirii nu erau la fel peste tot. Unii dintre creştini posteau în august, şi din acest motiv era numit şi Postul lui August, iar alţii, în septembrie. Erau şi unii care nu posteau deloc, considerând sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului ca fiind o zi de mare bucurie, deoarece Maica Domnului a trecut de la viaţa pământească la cea cerească. Atât data, cât şi durata postului au fost uniformizate în Ortodoxia din întreaga lume abia în secolul al XII-lea, în cadrul Sinodului local din anul 1166, de la Constantinopol, de Patriarhul ecumenic Luca Crysoverghi, care a hotărât ca postul să înceapă la 1 august şi să dureze până la praznicul Adormirii Maicii Domnului, de la 15 august.
Credincioşii ajunează trei zile pe săptămână
Spre deosebire de celelalte posturi rânduite de Biserica Ortodoxă, Postul Adormirii Maicii Domnului are câteva particularităţi despre care se cuvine să facem câteva precizări. Înainte de toate, cu toţii ştim că acesta este un post uşor, având în vedere perioada în care creştinii trebuie să îl ţină; sunt 15 zile în plină vară, când toate roadele pământului ne vin în ajutor. Sfânta Tradiţie ne îndeamnă ca pe toată perioada postului, în zilele de luni, miercuri şi vineri, până la ora 15:00, să nu mâncăm şi să nu bem nimic, iar după această oră, pe întregul parcurs al zilei, să mâncăm numai fructe şi legume proaspete sau uscate, în niciun caz fierte. În funcţie de timpul disponibil al fiecăruia, se citesc acatiste şi rugăciuni închinate Fecioarei Maria şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos, însoţite de metanii. În zilele de marţi şi joi, credincioşii pot mânca hrană vegetală fiartă, dar fără ulei. Programul de rugăciune şi-l face fiecare cum crede de cuviinţă. Sâmbăta şi duminica se pot mânca preparate vegetale fierte, la care se adaugă ulei. După masa de prânz este voie să se bea un pahar cu vin. Singura zi din acest post în care se face dezlegare la peşte este sărbătoarea Schimbării la Faţă a Domnului nostru Iisus Hristos (Pobrejenia), sărbătoare prăznuită la 6 august.
Ţinut de însăşi Fecioara Maria
Postul Adormirii Maicii Domnului a fost rânduit de Biserică din dorinţa de a ne aminti permanent de virtuţile alese ale Fecioarei Maria şi de postul cu care ea însăşi s-a învrednicit din momentul în care a început să se pregătească de trecerea la cele veşnice. Pentru ca trupul să fie sănătos şi mintea limpede, creştinul care posteşte trebuie să aibă o permanentă stare de trezvie. Numai astfel poţi avea certitudinea că patimile trupeşti vor fi biruite, iar rugăciunea te înalţă spiritual. În celelalte posturi mari ale anului, nevoinţa este mai mare, dar Postul Adormirii Maicii Domnului îi ajută pe credincioşi prin tot ceea ce natura le dăruieşte pe timp de vară, micşorând astfel nevoinţa. În felul acesta, apăraţi de ispite şi gânduri deşarte, creştinii devin armă împotriva diavolului, exact aşa cum ne învaţă Sfântul Vasile cel Mare: „Celor care postesc de bunăvoie, postul le este folositor tot timpul, pentru că demonii nu îndrăznesc să atace pe cel ce posteşte, iar îngerii, păzitorii vieţii noastre, stau cu plăcere lângă cei ce-şi curăţesc sufletul cu post şi rugăciune”.
Paraclisul Maicii Domnului este de mare ajutor
Orice rugăciune către Maica Domnului nostru Iisus Hristos este aducătoare de bucurii, dar cel mai liniştitor şi aducător de multă pace a sufletului este Paraclisul către Sfânta Fecioară Maria, în cele două variante ale sale. Însăşi denumirea de „paraclis” înseamnă chemare, ceea ce face ca mijlocirea pe care Maica Domnului o face pentru noi la Fiul Său să fie mai mult decât o rugăciune şi să ne izbăvească de toate nevoile şi necazul. Paraclisul Maicii Domnului are nebănuite puteri dacă este citit cu toată fiinţa, „la toată scârba sufletului şi la vreme de nevoie”, aşa cum ne învaţă Ceaslovul, dar cel mai mare folos îl au cei care îl citesc în fiecare seară a acestui post (cu excepţia serilor care preced praznicele Schimbarea la Faţă şi Adormirea Maicii Domnului). Doar cei care citesc astfel Paraclisul vor găsi alinarea, aflând astfel că nicio rugăciune stăruitoare către Maica Domnului nu rămâne fără răspuns. Apropiindu-ne de ea, Îl găsim pe Însuşi Fiul ei, Iisus Hristos, Cel care ne dă nouă nu doar bunătăţile acestei lumi, ci mai ales viaţa veşnică. Ar fi bine să încercăm să nu mijlocim pentru dobândirea unor lucruri, care nu se ştie dacă ne sunt sau nu spre folosul sufletului, ci să lăsăm totul în voia Lui, pentru că numai Dumnezeu ştie ce ne este cu adevărat de folos, de aceea este bine ca atunci când ne rugăm să cerem să se facă voia Lui cu noi, cu toţi.
„Postul moderat şi cumpătat este baza şi capul tuturor virtuţilor, aşa cum ne învaţă Sfinţii Părinţi atunci când ne îndeamnă să ne străduim să postim după rânduiala Bisericii, şi nu altfel! Postul este nefolositor atunci când este însoţit de mândrie, fariseism, vorbire de rău, ură de oameni sau răzbunare sau chiar de lăcomia pântecelui” - stareţul Efrem al Mănăstirii Vatoped din Muntele Athos
În toată perioada Postului Adormirii Maicii Domnului, după slujba Vecerniei, se citesc şi cele două Paraclise ale Sfintei Fecioare Maria, iar în ajunul acestui mare praznic, în toate bisericile, creştinii participă cu evlavie şi cu tristeţe la Prohodul Maicii Domnului. Aceste înălţătoare slujbe ne fac părtaşi unor momente unice de rugăciune şi plângere a păcatelor. Ţinând cum se cuvine Postul Sfintei Marii, vom simţi o eliberare desăvârşită de tot ceea ce ne întunecă viaţa: ispite, vrajbă, mânie, boli. Rugăciunile cu lacrimi fierbinţi făcute în faţa icoanei Maicii Domnului sunt de mare folos creştinilor, dar ceea ce întregeşte împlinirea deplină a nevoinţei şi a postului este pacea sufletului pe care ţi-o aduce vestirea praznicului Adormirii Maicii Domnului.
„Maica Domnului îţi dă bucurie, căci Paraclisul este pentru calmare. Când eşti nervos, când ai supărare în casă şi-i tulburat soţul sau soţia, citiţi Paraclisul Maicii Domnului, cu candela aprinsă la sfintele icoane, şi vă liniştiţi. Această putere are Paraclisul Maicii Domnului, ca să dea linişte în familie şi în casă“ - părintele Cleopa Ilie