Main menu

header

Bisericile haiducilor

672 26 1de Carmen Ciripoiu şi Sorin Dumitrescu

Au rămas în istorie întru eternitate, asemenea legendelor născute pe seama lor. Au cioplit cruci pe fagi sau pe brazi, pentru a însemna peșterile în care și-au tras sufletul după ce au luat avuția bogaților și au împărțit-o săracilor. Căutătorii de comori mai bântuie și astăzi prin pădurile necuprinse în căutarea averilor fabuloase pe care haiducii se spune că le-au îngropat în locuri doar de ei știute. Dincolo de toate acestea însă, în România există lăcașuri sfinte care păstrează încă tainele haiducilor…

Read more: Bisericile haiducilor

De Buna Vestire se face proclamarea canonizării Sfinţilor Iosif cel Milostiv şi Gheorghe Pelerinul

671 22 1de Luana Mare şi Sorin Dumitrescu

De sărbătoarea Buna Vestire, la 25 martie, are loc proclamarea canonizării Sfinţilor Iosif cel Milostiv şi Gheorghe Pelerinul. Amândoi s-au săvârşit din viaţă la începutul anilor 1900 şi au trăit mărturisind pe Hristos şi urmând învăţăturile acestuia. Primul a fost mitropolit al Moldovei în perioada 1875-1902, iar al doilea a fost un om simplu, sărac, fără ranguri bisericeşti, chiar fără să fi îmbrăcat vreodată haina monahală, dar având multă evlavie şi har. Cunoscuţi în timpul vieţii lor ca mitropolitul Iosif Naniescu cel Milostiv şi Moş Gheorghe Lazăr, sfinţii contemporani au trăit vieţi înduhovnicite, s-au nevoit prin post şi rugăciune şi s-au remarcat prin înţelepciune, dar şi prin viaţă trăită în slujba celorlalţi. Primul a fost considerat cel mai strălucit ierarh al Bisericii în cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea, după Sfântul Calinic de la Cernica. Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât canonizarea celor doi în şedinţa din 5 octombrie 2017, având ca zile de prăznuire 26 ianuarie, respectiv 17 august.

Read more: De Buna Vestire se face proclamarea canonizării Sfinţilor Iosif cel Milostiv şi Gheorghe Pelerinul

Sfeştania de luna martie ţine departe farmecele şi blestemele

670 22 1de Luana Mare şi Sorin Dumitrescu

Sfeştania este denumirea populară pentru slujba agheasmei mici şi se săvârşeşte de preot în biserică sau în casele credincioşilor. În timpul slujbei are loc sfinţirea apei şi se fac rugăciuni pentru ocrotirea celor care locuiesc în casa respectivă, pentru sănătatea lor trupească şi sufletească. Prin stropirea casei cu agheasmă, duhurile rele sunt gonite şi se îndepărtează prezenţa răului din acel loc. După citirea rugăciunilor, preotul stropeşte cu agheasmă în casă şi pe cei care locuiesc acolo. Din vechime există obiceiul sfeştaniei din luna martie, considerată a fi bună împotriva farmecelor şi a blestemelor. Prin sfeştanie se binecuvântează casa cu har de la Dumnezeu, cu lumină divină.

Read more: Sfeştania de luna martie ţine departe farmecele şi blestemele

Părintele Valentin Mîţu, de la Mănăstirea Turnu, Prahova: „Suferinţa este cea care zguduie, care apropie sufletul de Dumnezeu“

669 26 1de Luana Mare şi Sorin Dumitrescu

A intrat în mănăstire în costum de blugi, în urmă cu mulţi ani, şi a renunţat la visul de a-şi întemeia o familie pentru a-l urma pe Hristos. A avut îndrumători îmbunătăţiţi, mari duhovnici ai Ortodoxiei noastre, iar acum a devenit, la rândul său, îndrumător de suflete pe calea spre mântuire. Valentin Mîţu, stareţul Mănăstirii Turnu, din Prahova, a ales calea lepădării de sine încă din tinereţe şi a primit o misiune grea: să refacă obştea de la Mănăstirea Turnu, unde biserica ridicată cu mai bine de 500 de ani în urmă de Vlad Ţepeş arăta ca după un bombardament - năruită, cu acoperişul spart de aproape un secol, cu buruieni şi bolovani împrejur, loc unde vacile din sat găseau odihnă umbroasă în arşiţa zilelor de vară. Acum, mănăstirea este complet refăcută, îngrijită, modernă, are chiar un centru medical pentru săraci şi 600 de stupi cu albine.

Read more: Părintele Valentin Mîţu, de la Mănăstirea Turnu, Prahova: „Suferinţa este cea care zguduie, care...

Părintele Ghelasie a lăsat ucenicilor săi secretele culinare ale asceţilor „Întăriţi-vă trupul cu pâinea pustnicească!“

668 22 1de Luana Mare şi Sorin Dumitrescu

Pâinea pustnicească era hrana de bază a schimnicilor din vechime. Obţinută printr-o prelucrare cât mai simplă, fără coacere sau ingrediente care să-i aducă vreun plus de savoare, pâinea pustnicească constituia baza unui regim de viaţă sănătos, aducător de mult folos celor care se nevoiau în linişte şi în rugăciune, departe de lume, în pustiu, în păduri sau în alte locuri retrase. A mai fost numită şi pâine harică, deşi nu înlocuieşte Sfintele Taine şi anafura, dar este hrană de bază pentru cei care trudesc pentru mântuire şi sfinţenie, asigurând necesarul proteic pentru o viaţă lungă şi sănătoasă.

Read more: Părintele Ghelasie a lăsat ucenicilor săi secretele culinare ale asceţilor „Întăriţi-vă trupul cu...

Duminica Ortodoxiei, sărbătorită în centrul Bucureştiului Icoana Maica Domnului Grabnic Ascultătoare, în procesiune la Biserica Icoanei

667 22 1de Luana Mare şi Adrian Barna

De 11 ani, preoţii de la Biserica Icoanei organizează în Duminica Ortodoxiei o procesiune cu Icoana Maicii Precista, protectoare a sfântului lăcaş, dar şi cu alte preţioase odoare aduse din mănăstiri sau schituri din ţară sau din centre importante ale creştinismului din lumea întreagă. Anul acesta vor fi aduse icoana Maicii Domnului Grabnic Ascultătoare de la Mănăstirea Lainici, ajunsă acolo de la Muntele Athos, şi un fragment din moaştele Sfântului Ierodion, adus de la același lăcaș. Totodată, vor fi aşezate în biserică moaştele a șase sfinţi martiri.

Read more: Duminica Ortodoxiei, sărbătorită în centrul Bucureştiului Icoana Maica Domnului Grabnic...

Părintele Arhimandrit Chiril Lovin: „În Postul Paştelui se oficiază mai mult Liturghia Darurilor“

667 23 1de Luana Mare şi Alexandru Brădescu

Postul Paştelui este o perioadă de adâncă retragere, un timp al înfrânării şi al introspecţiei, al reîntoarcerii către cele sfinte şi al iertării. Credincioşii trebuie să se abțină mai mult ca oricând de la patimi, de la sentimente distructive, de la mâncăruri „de dulce”. Trebuie să fie pioşi, să-şi cureţe sufletul de păcate şi să uite de orice supărări, ură, să îi ierte pe cei care le-au greşit şi să le ceară iertare celor cărora le-au greşit pentru a primi bucuria Învierii Domnului cu trup şi suflet curat. În această perioadă, Biserica oficiază toate cele trei Sfinte Liturghii din tradiţia noastră ortodoxă, după o rânduială specială. Despre cele trei slujbe de liturghie şi despre felul în care credincioşii postesc şi se împărtăşesc în această perioadă ne-a vorbit Părintele Arhimandrit Chiril Lovin (foto), de la Mănăstirea Antim, din Capitală.

Read more: Părintele Arhimandrit Chiril Lovin: „În Postul Paştelui se oficiază mai mult Liturghia Darurilor“

Preot Gheorghe Vanghele: „Sfântul Maslu este una dintre căile de împărtăşire a harului dumnezeiesc“

666 26 1de Carmen Ciripoiu şi Sorin Dumitrescu

Taina Sfântului Maslu sau Ungerea Bolnavilor a fost instituită de Mântuitorul Iisus Hristos, care, înainte de Înălțare, i-a trimis pe apostoli să propovăduiască Evanghelia şi le-a spus: „Mergeți în toată lumea şi propovăduiți Evanghelia la toată făptura. (...) Iar celor care vor crede le vor urma aceste semne: în numele Meu vor izgoni demoni, în limbi noi vor grăi, şerpi vor lua în mână şi de vor bea ceva de moarte nu-i va vătăma; peste bolnavi își vor pune mâinile şi se vor face sănătoşi”. Tot ce trebuie să știți despre importanța și folosul Sfântului Maslu și cum trebuie utilizate materia tainei, untdelemnul și făina aflați din interviul cu părintele Gheorghe Vanghele (medalion), parohul Bisericii Spirea Nouă din București.

Read more: Preot Gheorghe Vanghele: „Sfântul Maslu este una dintre căile de împărtăşire a harului dumnezeiesc“

Taina tunderii în monahism

664 22 1de Luana Mare şi Sorin Dumitrescu

Tunderea în monahism sau intrarea în rândul maicilor este un al doilea Sfânt Botez, în care cea care doreşte să trăiască după învăţăturile Evangheliei pentru a se uni cu Hristos şi pentru a dobândi astfel îndumnezeirea renunţă la viaţa lumească, la bucuriile şi la plăcerile oferite de traiul obişnuit. Una dintre monahiile cel mai în vârstă de la noi este maica Acachia, de la Mănăstirea Ţigăneşti, ajunsă la treapta pustniciei, cea despre care călugăriţele spun că le luminează calea către Dumnezeu.

Read more: Taina tunderii în monahism

Părintele arhimandrit Mihail Stanciu: „Sfântul Ioan Gură de Aur a scris Sfânta Liturghie săvârşită în bisericile din România“

663 22 2de Luana Mare şi Sorin Dumitrescu

Unul dintre cei mai importanţi sfinţi din Calendarul bisericesc Ortodox este Sfântul Ioan Gură de Aur, prăznuit la 13 noiembrie, dar şi la 27 ianuarie, prin aducerea moaştelor sale la Constantinopol, după ce a murit în exil. Despre viaţa şi opera acestui sfânt ne-a vorbit într-un amplu interviu părintele arhimandrit Mihail Stanciu (foto), de la Mănăstirea Antim, din Bucureşti.

Read more: Părintele arhimandrit Mihail Stanciu: „Sfântul Ioan Gură de Aur a scris Sfânta Liturghie săvârşită...

La 21 ianuarie, în calendarul ortodox este pomenită Sfânta Muceniţă Agnia A devenit mireasa lui Hristos la 13 ani

662 26 1de Luana Mare şi Sorin Dumitrescu

Sfânta Muceniţă Agnia s-a născut în Roma cea veche, în anul 291 d.Hr. într-o familie înstărită de creştini. A murit la vârsta de 13 ani, în anul 304, la Roma, după ce a ales să fie logodnica lui Hristos, refuzând să se căsătorească, să slujească zeităţilor păgâne şi făcând minuni încă din timpul vieţii. Pentru toate acestea a fost trimisă într-un bordel, aruncată în foc, apoi tăiată cu sabia. Sfânta Muceniţă Agnia este pomenită în calendarul Bisericii Ortodoxe la data de 21 ianuarie, începând cu anul acesta, şi este considerată ocrotitoarea tinerelor fete, ajutătoarea celor care vor să-şi păstreze fecioria şi curăţia pentru Hristos, apărătoare împotriva violurilor, vindecătoare de multe boli care par fără scăpare şi dătătoare de blândeţe şi nevinovăţie.

Read more: La 21 ianuarie, în calendarul ortodox este pomenită Sfânta Muceniţă Agnia A devenit mireasa lui...