Main menu

header

Cea mai mare biserică ortodoxă din lume: Catedrala Sf. Sava din Belgrad

La 13 ianuarie, creştinii ortodocşi de rit vechi sărbătoresc Anul Nou pe stil vechi

  Creştinii ortodocşi de rit vechi au sărbătorit miercuri, 7 ianuarie, prima zi de Crăciun, sărbătorile lor de iarnă fiind decalate cu 13 zile, în urma refuzului de a trece la calendarul gregorian, adoptat de majoritatea creştinilor şi rămânând fideli calendarului iulian. În România, mai multe minorităţi etnice, printre care sârbii, ruşii lipoveni şi ucrainenii au Sărbatorile de iarnă conforme ritului vechi. Creştinii ortodocşi de rit vechi sărbătoresc Anul Nou în noaptea dintre 13 şi 14 ianuarie, iar Boboteaza, la 19 ianuarie.

Read more: Cea mai mare biserică ortodoxă din lume: Catedrala Sf. Sava din Belgrad

Crăciunul pe mapamond

  Clinchet vesel de clopoţei, brazi împodobiţi cu ghirlande de nestemate, Moşi darnici, bucate alese. Toate fac parte din atmosfera Sărbătorilor de iarnă. Chiar dacă modul de celebrare, datele şi tradiţiile variază, spiritul Crăciunului rămâne în toată lumea la fel.

Israel
Pelerini în Ţara Sfântă

  De Crăciun, Ţara Sfântă este plină de pelerini care vin să celebreze naşterea Read more: Crăciunul pe mapamond

Sf. Vasile, Boboteaza şi Sf. Ioan încheie Sărbătorile de iarnă

  Sfântul Vasile, Boboteaza şi Sfântul Ioan, sărbătorite la 1, 6, respectiv 7 ianuarie, încheie timpul magic al celebrării naşterii fizice (Crăciunul) şi spirituale (Botezul) a Mântuitorului, aceasta din urmă fiind prima dintre cele trei mari Taine. Despre aceste sfinte sărbători ne vorbeşte Gabriel Grecu, preotul Parohiei „Sfântul Pantelimon”, din Piteşti.

„Sfântul Vasile, conducătorul bisericesc, făcător de pace”

  Prima zi din an, românii i-o dedică Sfântului Vasile, care a preferat supunerea lui Hristos şi s-a grăbit către viaţa în sărăcie şi fără plăceri. Sfântul este cu adevărat vrednic de admiraţie şi de fericire veşnică. Despre viaţa sa ne povesteşte preotul Gabriel Grecu: „Educaţia sfântului a început din familie, aceasta contribuind esenţial la formarea sa. Studiază apoi în Cezareea Capadociei, iar mai târziu, la Constantinopol. Sfântul a luptat pentru asigurarea unităţii Bisericii din întregul Răsărit, a dreptei credinţe şi a păcii, luminând creştinătatea cu învăţăturile sale şi Read more: Sf. Vasile, Boboteaza şi Sf. Ioan încheie Sărbătorile de iarnă

Cel mai vechi aşezământ monahal de maici din România

Maica Domnului de la Mănăstirea Ostrov

  Legănată de undele Oltului, în inima staţiunii Călimăneşti, icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Ostrov săvârşeşte în fiecare zi câte o minune.

Icoana făcătoare de minuni

  Vântul rece mătură frunzele ruginii şi-şi găseşte loc dincolo de porţile grele ce par că ajung până la cer. În spatele zidurilor sfintei Mănăstiri Ostrov, „mănăstirea dintre ape”, te întâmpină un alt anotimp. Anotimpul credinţei şi al speranţei. În bisericuţa mică, albă, de pe ai cărei pereţi te privesc duioşi sfinţii, se aude glasul îngeresc al unei maici purtând un veşmânt negru, mirosind a tămâie. E ceasul rugăciunii de seară. Din când în când, la poartă opreşte câte o maşină din care coboară oameni cu ochi trişti şi capete plecate. Atraşi ca un magnet de Maica Domnului, făcătoarea de minuni, despre a Read more: Cel mai vechi aşezământ monahal de maici din România

Sfânta Muceniţă Filofteia de la Argeş, ocrotitoarea copiilor

  Duminică, 7 decembrie, am poposit, alături de alte mii de creştini, la Mănăstirea Curtea de Argeş, ce a devenit neîncăpătoare pentru toţi cei veniţi de departe în pelerinaj pentru a se închina Sfintei Muceniţe Filofteia, numită de credincioşi şi Sfântuliţa. Dis-de-dimineaţă, când noaptea încă nu se lăsa dusă de zorii zilei, zgribuliţi, aşteptam cu lumânările aprinse, cu emoţie momentul în care preoţii au permis atingerea moaştelor fetiţei care a plătit cu viaţa (avea numai 12 ani!) pentru faptele ei duhovniceşti. În tăcere deplină, am mers pe rând la raclă pentru a săruta moaştele şi pentru a ne ruga, temându-ne parcă să nu-i tulburăm liniştea. Un sobor de preoţi a săvârşit o slujbă pentru pomenirea Sfintei.
Read more: Sfânta Muceniţă Filofteia de la Argeş, ocrotitoarea copiilor

Minunile Sfântului Nicolae

  În fiecare an, la 6 decembrie, casele noastre se umplu de cadouri şi de miros de portocale. Este ziua Sfântului Nicolae, unul dintre cei mai însemnaţi sfinţi ai creştinătăţii. Se spune că în această zi mâna dreaptă a Sfântului, dăruită de Mihai Viteazul Bisericii „Sfântul Gheorghe Nou” din Bucureşti, devine făcătoare de minuni. V-aţi lustruit ghetuţele în aşteptarea Moşului?
Read more: Minunile Sfântului Nicolae

Mănăstirea Peştera Sfântul Apostol Andrei

  Cu hramul Sfântul Apostol Andrei - Ocrotitorul României
  La 30 noiembrie, românii îi sărbătoresc pe toţi cei care poartă numele de Andrei, sfântul cu acelaşi nume fiind declarat ocrotitorul Dobrogei din 1994 şi al tuturor românilor din 2002.

Read more: Mănăstirea Peştera Sfântul Apostol Andrei

Mănăstirea Lainici - „Mireasa” din Defileul Jiului

  Cu hramul Intrarea în Biserică a Maicii Domnului
  Situată în Defileul Jiului, la 32 de kilometri de Târgu-Jiu, Mănăstirea Lainici poartă hramul „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului”, sărbătoare rânduită în calendarul creştinesc la 21 noiembrie. Frumosul aşezământ a fost supranumit „mireasa” din Defileul Jiului, pentru faţada sa de un alb puternic. Mănăstirea Lainici a avut un trecut zbuciumat. De trei ori, biserica ctitorită pe la 1380 de Sfântul Nicodim de la Tismana a fost „pironită pe cruce“: de generalul austriac Bukow (cel care a ars 300 de mănăstiri ortodoxe), de soldaţii germani care au ajuns în 1918 pe Jiu şi de comunişti. Biserica a reînviat de fiecare dată din propria cenuşă.
Read more: Mănăstirea Lainici - „Mireasa” din Defileul Jiului

Postul Crăciunului, curăţire trupească şi sufletească

Neputincioşi, bolnavi cu trupul, demonizaţi sau stăpâniţi de cumplite patimi sau oameni care pun credinţa mai presus de orice, toţi îşi găsesc vindecarea prin post şi prin rugăciune. Sfântul Post al Crăciunului, cea mai aşteptată sărbătoare de peste an, are 40 de zile, începând cu data de 15 noiembrie şi încheindu-se la 24 decembrie. Dacă ziua de 14 noiembrie - când se lasă sec pentru Postul Crăciunului - este miercuri sau vineri, atunci postul începe chiar la 14 noiembrie, iar sec se lasă la 13 noiembrie.
Read more: Postul Crăciunului, curăţire trupească şi sufletească

Icoana făcătoare de minuni de la Dălhăuţi

  La 14 kilometri de Focşani este situat unul dintre cele mai frumoase aşezăminte monahele din ţară, Mănăstirea Dălhăuţi. Biserica mare a mănăstirii are hramul Izvorul Tămăduirii, iar cea mică, din lemn, este dedicată Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil.

  Ghica Vodă a contribuit la înfrumuseţarea bisericii

  Mănăstirea, aflată în episcopia Buzăului şi Vrancei, este cunoscută şi cercetată de pelerini mai ales pentru „comoara” pe care o deţine, icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni. Din pisania sa aflăm că Ghica Vodă a contribuit la înfrumuseţarea mănăstirii: „Această sfântă şi dumnezeiască biserică s-a făcut din temelie în zilele stăreţiei sfinţiei sale Teoclit, la anul 1810, iar acum, în zilele

Read more: Icoana făcătoare de minuni de la Dălhăuţi

Palatul Patriarhiei, de la Camera Deputatilor la sfânt lăcaş

  Dacă ajungi măcar pentru o clipă în Bucureşti, pe Dealul Patriarhiei, vei simţi cum sfinţenia locului te învăluie uşor, zburând parcă din mâna Sfântului Dimitrie Cel Nou în toate colţurile lumii. Iar parfumul acesteia îţi va stărui neîncetat în minte.
  „Închinată lui Constantin“
  „În afara slujbelor bisericii nu există scară către cer. (…) Ştii unde poţi căpăta definiţia omului? În biserică. Acolo eşti comparat cu Dumnezeu, fiindcă exprimi chipul şi asemănarea Lui. Dacă Biserica ar dispărea din istorie, istoria n-ar mai avea oameni. Ar dispărea şi omul”, spunea odată Petre Ţuţea. Patriarhia Română. Grădina Raiului. Locul unde sfinţenia se lasă legănată de atât timp de undele Dâmboviţei. Arareori întâlneşti o istorie mai fascinantă a vreunui lăcaş românesc ca aici, la Patriarhia Română, celebra ctitorie construită în 1698, pe vremea lui Constantin Vodă Brâncoveanu!
  „La urmă merseserăm la  marginea oraşului, pe un deal înalt, ce domina împrejurimile. Acolo domnul era ocupat cu clădirea unei mănăstiri, cu o biserică măreaţă şi strălucită, semănând pe dinăuntrul cu cea de la Curtea de Argeş, numai că aceasta este de cărămidă şi în tindă are 12 stâlpi, fiecare dintr-o bucată rotundă de piatră, ca să formeze numărul celor 12 apostoli… Am făcut în ea o aghiazmă şi Prea Sfinţia Sa a stropit-o, căci nu este încă terminată. Ea este închinată lui Constantin, care este şi numele Read more: Palatul Patriarhiei, de la Camera Deputatilor la sfânt lăcaş