Main menu

header

525 12 1de Gabriela Niculescu

Cu ocazia Zilei Mondiale a Astmului, Societatea Română de Pneumologie (SRP) face testări gratuite pentru această afecțiune bucureştenilor care ajung în weekendul 16-17 mai, în intervalul orar 9:30-16:30, în Parcul Tineretului, intrarea dinspre Bulevardul Tineretului, numărul 34. În ultimii ani, la nivel mondial, cazurile îmbolnăvirii de astm s-au dublat. Îngrijorător este faptul că tinerii și adolescenții sunt preponderent vizați de această afecțiune. Din acest motiv, SRP a demarat campania intitulată „Tu poți avea astm. Astmul nu te are pe tine. Astmul poate fi controlat!”, ce are ca obiective informarea și educarea medicală a publicului larg vizavi de bolile respiratorii și promovarea spirometriei, metoda de diagnostic și de monitorizare a evoluției astmului bronșic.

Afectează oamenii în mod diferit

Astmul este o boală cronică de plămâni, caracterizată prin probleme recurente de respiraţie şi prin simptome ca lipsa de aer, respiraţie şuierătoare, senzaţie de apăsare în piept şi tuse. Afecţiunea se agravează în timp şi afectează oamenii în mod diferit, de aceea, e foarte important ca pacienţii să înveţe să ţină astmul sub control. Boala nu poate fi vindecată, dar pacienţii pot duce o viaţă normală, activă dacă respectă câteva reguli precum: iau medicamentele prescrise de doctor; stau departe de factorii de risc (polen, animale de companie, fum, praf de casă, mirosuri puternice, mucegai etc.); merg la medic de două, trei ori pe an pentru control (chiar dacă se simt bine); învaţă care sunt semnele că astmul lor se agravează şi, mai ales, cum trebuie să reacţioneze.

„Băieţii au risc aproape dublu, comparativ cu fetele”

525 12 2Profesor doctor Florin Mihălţan, preşedintele Societăţii Române de Pneumologie, a avut amabilitatea de a răspunde câtorva întrebări elocvente în ceea ce privește această afecțiune răspândită.

- Cum recunoaștem astmul?

- Astmul este o boală a căilor respiratorii din plămâni. La pacienţii cu astm, acestea se irită, se îngroaşă, se umflă, se imflamează şi devin mult mai sensibile la schimbările de mediu. În timpul crizelor, căile respiratorii se îngustează, muşchii din jurul lor se contractă, iar mucoasa blochează căile respiratorii din plămâni, ceea ce face respiraţia tot mai dificilă. Astmul este o boală care poate fi ţinută sub control și este foarte important ca pacienţii să ştie că pot duce o viaţă normală dacă îşi iau tratamentul şi se feresc de factorii de risc.

- Cine face astm?

- Moştenirea genetică poate să joace un rol important. Copiii cu alergie alimentară sunt mai predispuşi decât alţi copii să facă astm. Alergiile la polen, la praful de casă, la blana animalelor, la fum sau la poluare cresc riscul de producere a astmului. La copii, băieţii au un risc aproape dublu să facă astm comparativ cu fetele.

„Spirometria, testul ce evaluează capacitatea pulmonară”

- La ce vârstă apare astmul?

- Astmul poate apărea la orice vârstă, dar jumătate dintre toţi cei care au astm au avut primele simptome în jurul vârstei de 10 ani.

- Există riscul ca astmul să se agraveze în timp?

- Da. Netratat, astmul devine mai grav de-a lungul anilor, iar plămânii funcţionează mai prost. De aceea, medicii recomandă pacienţilor să respecte tratamentele şi să evite factorii de risc. Doar aşa, astmul poate fi ţinut sub control, iar plămânii pot funcţiona mai mulţi ani fără probleme.

- În ce constă testarea pentru astm?

- Spirometria este testul care măsoară capacitatea pulmonară. Tot ce au de făcut pacienţii este să sufle într-un tub de cauciuc ataşat unui computer. Rezultatul este imprimat imediat, şi medicul dă rezultatul pe loc. Foarte important de știut este faptul că, după vârsta de 35-40 de ani, fiecare dintre noi trebuie să facă o spirometrie cel puțin o dată pe an. Dacă oamenii nu sunt reticenți când vine vorba despre o electrocardiogramă, când aud de spirometrie se feresc. E un cuvânt nou pentru mulți, însă, atunci când li se explică faptul că această testare nu doare și nu înțeapă, fiind necesară doar suflarea printr-un dispozitiv, atunci devin receptivi.

„Stați departe de influenţele nocive!”

- Ne puteți oferi o serie de sfaturi utile pentru pacienţii astmatici?

- Aflaţi care sunt factorii de risc care vă afectează şi staţi departe de ei! Dacă aveţi animale de companie, toţi le iubim, dar vor trebui încredinţate, din păcate, altcuiva. Dacă fumaţi, lăsaţi-vă! Dacă membrii familiei fumează, rugaţi-i să nu o facă în casă. Nu folosiţi produse de igienă puternice: deodorant, săpun, şampon, parfum, deodorant de cameră etc. Faceţi pregătiri speciale pentru camera voastră: scoateţi toate covoarele, pernele suplimentare şi fotoliile, pentru că ele adună praf; spălaţi cearşafurile şi păturile des în apă fierbinte, apoi lăsaţi-le să le usuce soarele; aerisiţi camera des.

- Cui îi e adresată campania pe care Societatea Română de Pneumologie o desfășoară în acest moment?

- Această campanie este destinată persoanelor care nu sunt încă diagnosticate, dar care prezintă simptome respiratorii sugestive pentru astm, pentru alergii asociate sau pentru factori de risc ocupaționali sugestivi pentru astm, dar și persoanelor deja diagnosticate, pentru reevaluarea funcției respiratorii, pentru evaluarea nivelului de control al astmului și pentru monitorizarea continuă cu planul scris de tratament.

În România, se estimează că sunt între 800.000 şi 1.000.000 de cazuri de astm

Mai multe informaţii despre astm găsiţi pe site-ul www.invingeastmul.ro, acolo unde vă puteți face testul de evaluare al nivelului de control (chestionar autoadministrat), puteți afla detalii despre campania gratuită de spirometrie sau puteți alege să consultați un medic după localizarea unui cabinet specializat

Statistici ce nu trebuie ignorate

  • Astmul afectează peste 300 de milioane de oameni în toată lumea și este cea mai răspândită boală cronică printre copii;
  • Doar în Europa, 30 de milioane de persoane suferă din cauza astmului;
  • Prevalența este în continuă creștere, cu precădere în rândul copiilor;
  • În ceea ce privește rata mortalității, în fiecare oră o persoană moare din cauza astmului în Europa de Vest;
  • Unul din patru pacienți cu astm declară că a avut cel puțin o criză de astm atât de severă, încât nu a putut nici măcar să ceară ajutor;
  • Cel mai frecvente trei cuvinte folosite de pacienți pentru a descrie criza astmatică sunt: lipsă de aer, sufocare și frică.

Add comment


Security code
Refresh