Main menu

header

557 14 1de Cătălina Tăgârță

V-a trecut vreodată prin minte că obiceiuri banale, de zi cu zi, pot afecta sănătatea creierului? Ei bine, chiar dacă poate părea greu de crezut, nivelul IQ-ului este și el influențat de consumul excesiv de zahăr, de fumat (chiar și pasiv), de obezitate sau de stres. Pentru a face aceste afirmații, oamenii de știință se bazează pe studii numeroase, efectuate de-a lungul timpului.

Consumul de zahăr, asociat cu uitarea

Studiile arată că e suficient să consumați produse bogate în zaharuri chiar și şase săptămâni consecutiv pentru ca activitatea cerebrală să încetinească, lucru care are ca rezultat afectarea procesului de învăţare şi memoria. Potrivit unui studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea din California, în 2002, se pare că dietele bogate în zahăr afectează plasticitatea neuronală. Aceasta duce la scăderea abilităţii de a forma amintiri noi în mod eficient. Așadar, înainte de a cumpăra ciocolată și prăjituri gândiți-vă că nu doar talia va avea de suferit, ci şi celulele nervoase. Ați uitat ce ați făcut săptămâna trecută sau chiar ieri? Posibil ca aceasta să fie tot consecința consumului exagerat de dulciuri.

Fumătorii pasivi, rezultate slabe la școală

Dacă vă gândiți la ultima vizită la medic, vă amintiți cu siguranță de întrebarea: „Sunteți fumător?” În condițiile în care în România încă se fumează în spațiile publice, iar localurile pentru nefumători pot fi numărate pe degete, nu înțeleg ce sens mai are această întrebare. Doar medicii știu că și fumatul pasiv este la fel de dăunător, iar fiecare dintre dumneavoastră petrece zilnic ceva vreme în preajma unui fumător. Un studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea din Michigan a arătat că expunerea copiilor la fumat ar putea creşte riscul degradării funcţiilor cognitive, cum ar fi memoria. Aceştia au un risc mai ridicat de a avea un IQ mai scăzut şi de a înregistra rezultate mai slabe la şcoală. Mai mult, expunerea prelungită la fum poate duce la o creştere a cantităţii de monoxid de carbon în corp, înlocuind astfel oxigenul de care au nevoie creierul şi organismul. Abilitatea celulelor nervoase de a reţine informaţia în mod eficient poate fi afectată din cauza deteriorărilor suferite de neuroni şi de vasele de sânge.

Obezitatea deteriorează creierul

Slăbitul este recomandat de cadrele medicale atât bolnavilor, dar și persoanelor aparent sănătoase. Și asta fiindcă, în timp, obezitatea este asociată cu tot felul de afecțiuni (spre exemplu diabet, infertilitate, probleme cardiace și altele). Așadar, dacă sunteți mai plinuți ar fi cazul să vă propuneți să slăbiți nu doar pentru a vă schimba garderoba și a arăta mai bine, ci pentru a preveni bolile. De asemenea, e bine să știți că un creier hrănit cu prea multe calorii îmbătrâneşte şi se deteriorează mai repede. Studiile arată că regiunile creierului responsabile de cogniţie şi memorie sunt mai mici după o anumită vârstă la persoanele care au avut probleme serioase de greutate decât la cele mai suple.

Stresul reduce materia cenușie

Nivelul ridicat de stres este corelat cu o mai slabă funţionare a creierului şi un risc ridicat al bolii Alzheimer. Se pare că stresul afectează într-o asemenea măsură creierul, încât îi poate reduce dimensiunile. De fapt, efectul concret al stresului persistent asupra creierului este de a reduce materia cenuşie în zonele cerebrale, care controlează emoţiile şi funcţiile fiziologice ale organismului. Situaţiile stresante pot reduce numărul conexiunilor între neuroni şi pot deteriora abilitatea de a face faţă altor momente tensionate pe viitor. De aceea, e ideal să nu uitați să vă relaxați din când în când.

Multitaskingul epuizează resursele

Deși foarte apreciat și încurajat de angajatori, multitaskingul e adevărat că ajută la finalizarea mai multor lucruri deodată, însă în același timp presupune acordarea a mai puţină atenţie fiecărui lucru făcut şi, cel mai probabil, mai multe greşeli. În realitate, oamenii de știință sunt de părere că multitaskingul epuizează resursele creierului. Studiile au demonstrat că multitaskingul nu omoară doar productivitatea, dar afectează şi sănătatea creierului. Conform unei cercetări efectuate de Universitatea Stanford, multitaskingul îi face pe oameni mai puţin productivi decât ar fi dacă și-ar propune să realizeze un singur lucru într-un timp dat. Mai mult, oamenii care vor să facă mai multe lucruri în acelaşi timp au probleme cu concentrarea şi memoria.

Lipsa somnului egal imunitate scăzută

Cu siguranță ați auzit de regula celor trei de opt pentru o viață sănătoasă. Conform acesteia, cele 24 de ore ale zilei ar trebui să se împartă astfel: opt ore de lucru, opt ore de timp liber și opt ore de somn. Pentru funcționarea normală a organismului trebuie să dormiți suficient. Iar în perioadele cu imunitate scăzută (care poate fi și ea consecința lipsei somnului), boală sau stres e nevoie să vă odihniți și mai mult. Potrivit oamenilor de știință, în timpul somnului creierul se odihneşte. Așadar, lipsa somnului provoacă moartea celulelor cerebrale, iar de aici pot apărea o sumedenie de probleme. Atenție însă, e important și felul în care dormiți. Dacă stați cu capul sub cearceaf, concentraţia de dioxid de carbon creşte, în timp ce concentraţia de oxigen din aerul inspirat scade. Creierul are de suferit atunci când respirați un aer cu o concentraţie crescută de dioxid de carbon.

Gândurile, uneltele care vă ajută să vă antrenați

Conversaţiile cu cei din jur pun creierul în mişcare în permanenţă. Dacă nu vă stă în fire să vorbiți, creierul vostru îşi va pierde antrenamentul în timp şi va deveni „încet”. Așadar, comunicați și puneți-vă mintea la contribuţie ori de câte ori e nevoie! Gândurile sunt uneltele care vă ajută să vă antrenați creierul. Cu cât creierul este stimulat mai mult, cu atât el va fi mai eficient.

Mâncatul în exces cauzează îngreunarea arterelor cerebrale, fapt care duce la apariţia dificultăţilor de concentrare