de Alexandra Rotărescu
Pentru prima dată în istorie s-a dat undă verde la editarea genelor embrionilor umani. Susținătorii acestei proceduri revoluționare aplaudă aprobarea inițiativei care poate preveni avorturile și poate crește fertilitatea. Cei care o critică aduc însă în discuție moralitatea acestor experimente controversate: oare nu ne jucăm de-a Dumnezeu, oare nu dăm naștere unor generații „confecționate” după bunul plac al celor care își permit financiar acest „moft”? Oare nu alterăm, în mod ireversibil, specia umană?
Premieră controversată
Februarie 2016 a intrat în istoria medicală cu o premieră demnă de filmele SF: a fost aprobată modificarea embrionilor umani! La fel de bine, luna martie a acestui an poate fi data la care s-au pus în practică aceste testări controversate. Institutul Francis Crick din Marea Britanie este cel care va găzdui primele editări embrionare, cercetătorii britanici folosind embrioni-rebuturi proveniți din clinicile de infertilitate. Deja au fost înaintate cereri mai multor centre de reproducere asistată pentru colectarea a 30 de embrioni, câți se vor folosi în primă instanță, după care studiul se va extinde la 120. Ceea ce s-a testat până în prezent doar pe șoareci poate fi acum cercetat și pe embrionii umani, fapt care a produs reacții dintre cele mai categorice chiar în rândul oamenilor de știință.
„Vom putea afla cauzele pierderilor de sarcină”
De ce ar fi necesară editarea embrionară? Ei bine, în momentul de față, în jur de 50% dintre ovulele fertilizate prin procedura in vitro nu se dezvoltă așa cum ar trebui, iar experții sunt de părere că defectele genetice sunt responsabile pentru aceste eșecuri. Ideea e că, dacă s-ar ști care sunt genele esențiale pentru o dividere celulară sănătoasă, s-ar transfera numai embrionii al căror ADN funcționează corect și, astfel, s-ar evita pierderile de sarcină și s-ar crește fertilitatea. „Avorturile și imposibilitatea de-a obține o sarcină sunt des întâlnite în zilele noastre, însă nu sunt nici pe departe bine înțelese”, ne explică medicul Kathy Niakan. „Editarea embrionilor ne poate face să înțelegem mai bine primele stadii ale vieții umane. Cei mai mulți embrioni nu reușesc, în momentul de față, să ajungă la stadiul de blastocist, adică să supraviețuiască primelor cinci zile de viață. Dacă ajungem să cunoaștem mai multe despre genele umane, vom putea îmbunătăți tratamentele pentru infertilitate și chiar putem afla cauzele pierderilor de sarcină”, a precizat aceasta. Cu alte cuvinte, editarea embrionară ne va da acces la aspecte nebănuite ale biologiei umane și le va oferi o speranță în plus cuplurilor infertile.
Sinonimă cu crearea „Copilului model”
Cei care critică acest gen de cercetare - bazată pe tehnica CRISPR - sunt de părere că editarea genetică a embrionilor este, de fapt, sinonimă cu crearea „Copilului model” („Designer Baby”). Ce înseamnă acest lucru? Atât timp cât ne este permisă modificarea genetică pentru scopuri lăudabile, cine ne garantează că nu vor exista și abuzuri? Cum putem fi noi siguri că asemenea tehnică revoluționară nu va fi folosită în scop personal sau, mai rău, în detrimentul întregii specii umane? Dacă se va ajunge să ne comandăm copiii după propriile dorințe - de exemplu, să fie cu ochi albaștri sau cu păr cârlionțat - și nu după cum vrea Dumnezeu? Din moment ce deținem „ustensilele” necesare pentru a ne „juca” cu genele umane, cine poate rezista tentației de a crea „Copilul model” sau așa-zisul „Om Perfect”?! Singura limită impusă în prezent acestui proiect este ca niciunul dintre embrionii modificați să nu fie folosit ulterior în procedurile in vitro. O ilegalitate care poate fi însă oricând comisă… Fără urmă de îndoială, editarea embrionară pare, cel puțin în viziunea unora, să deschidă o adevărată cutie a Pandorei.
Pericolul la care se expune omenirea
Există chiar și experți în domeniu care consideră procedura periculoasă și nesigură. „Au fost pur și simplu ignorate avertizările a peste 100 de oameni de știință din întreaga lume și au aprobat o procedură care poate avea efecte devastatoare asupra omenirii”, a declarat cercetătoarea Anne Scanlan. Nu mai puțin de 150 de oameni de știință au cerut, în noiembrie 2015, interzicerea editării genetice, pe motiv că „poate altera, în mod ireversibil, specia umană”, însă semnalele lor de alarmă au fost trecute cu vederea. „Acesta este doar începutul și nu putem să nu ne întrebăm unde ne vom opri. Sacralitatea vieții umane este acum mai amenințată ca niciodată în istorie, și asta pentru că nu ne putem abține să depășim tot mai multe limite etice”, punctează cu îngrijorare Nola Leach, membră a unei organizații creștine.
ATENŢIE! Tehnica CRISPR este ilegală în Statele Unite, iar Congresul american a interzis alocarea de fonduri pentru cercetări care presupun intervenții genetice asupra embrionilor umani.
Cum funcţionează editarea genetică?
Între ziua a cincea și a șaptea de viață, embrionul are în jur de 200 de celule, care sunt de trei feluri diferite. Un tip de celule va forma fetusul, un alt tip se va transforma în placentă, iar cel de-al treilea va deveni sacul Yolk, care va hrăni copilul în devenire. Editarea genetică are ca scop descoperirea motivului pentru care anumite celule se transformă în alt gen de celule decât cele normale. Mai mult de-atât, tehnica CRISPR acționează ca o foarfecă moleculară care taie câte o bucățică din codul ADN, pentru ca cercetătorii să-și dea seama dacă acea parte era necesară dezvoltării pe mai departe a embrionului. Terapia genetică este disponibilă încă din anii ’70, însă abia acum este permisă excluderea unor părți din codul genetic uman. Și cu ce rezultate? Editarea embrionară poate elimina mutații dăunătoare - care pot duce la apariția unor boli moștenite, precum Huntingdon, fibroza chistică sau hemofilia - însă, la fel de bine, poate afectata permanent părți cruciale ale ADN-ului. Și-atunci ne întrebăm: merită oare să ne asumăm acest risc?