de Cătălina Tăgârță şi Alexandru Filcu
Afecţiune cronică oftalmologică, glaucomul este considerat a doua cauză de orbire ce poate fi prevenită la nivel mondial. Conform datelor Societății Române de Glaucom, în România există aproximativ 140.000 de pacienți cu acest diagnostic, însă în realitate lucrurile stau chiar mai rău de atât, deoarece, potrivit statisticilor mondiale, sunt înregistrați doar jumătate dintre bolnavi. Din nefericire, 50% dintre ei încă nu știu că au această boală.
Supranumit şi „hoțul tăcut al vederii”
În cazul pacienților cu glaucom, presiunea intraoculară este crescută (patologic), ceea ce duce în timp la distrugerea nervului optic, care este responsabil pentru transmiterea informațiilor de la ochi la creier. Pe măsură ce nervul optic se deteriorează, câmpul vizual al pacientului se îngustează, fapt care duce la pierderea treptată a vederii și, în final, la orbire. „Glaucomul, supranumit şi «hoțul tăcut al vederii», este o afecțiune care nu are simptome în perioada de început a bolii. Pe măsură ce afecțiunea avansează, pacientul îşi va desfăşura cu mai multă dificultate activitățile de zi cu zi, va începe să se împiedice sau să se lovească de obiectele din jur. Aceste mici accidente vor trimite pacientul la oftalmolog, însă în acel moment va fi deja târziu, boala fiind într-un stadiu avansat. Este important de subliniat că glaucomul nu este o boală reversibilă. Odată ce câmpul vizual al pacientului se îngustează, nu se mai poate face nimic pentru a-l readuce la o capacitate de 100%”, a declarat profesor doctor Dorin Chiseliță. Potrivit specialistului, vestea bună este că tratamentele disponibile în prezent sunt foarte eficiente în a opri evoluția afecțiunii. „Este esențial ca fiecare persoană, cu precădere cele din categoria persoanelor cu risc crescut, să meargă regulat la medic pentru un control oftalmologic”, a mai declarat fostul preşedintele Societății Române de Glaucom.
„Duce la orbire dacă nu e descoperit timpuriu”
E bine de știut că există anumite categorii de persoane care au un risc mai mare de a dezvolta glaucom. Așadar, factorii de risc sunt: vârsta (în cazul persoanelor peste 60 de ani, riscul crește de șase ori); persoanele peste 45 de ani cu rude de gradul I (părinţi, fraţi, copii) diagnosticate cu glaucom prezintă un risc de a dezvolta boala cu patru-nouă ori mai mare decât orice altă persoană; cele care suferă de afecțiuni cardiace sau diabet; persoanele care au presiune intraoculară crescută; cele cu miopie severă; cele care urmează un tratament cronic (prelungit) cu steroizi (sau cortizon), precum și persoanele care au suferit un traumatism ocular. „Glaucomul este o afecțiune severă, cu un impact considerabil la nivel mondial, la nivel european şi în România, unde prevalența, conform statisticilor, ar trebui să fie de 2%. Este o afecțiune care duce la orbire dacă nu este diagnosticată timpuriu şi dacă pacientul nu respectă indicațiile medicului şi nu merge, ulterior diagnosticării, la controale oftalmologice regulate. La nivel mondial, în perioada 12-18 martie se marchează Săptămâna Mondială a Glaucomului, care încearcă să atragă atenția asupra acestei afecțiuni şi să convingă cât mai multe persoane să meargă la medic. Nu lăsați glaucomul să vă fure vederea, testați-vă!”, a adăugat profesor doctor Dorin Chiseliță.
Creșterea presiunii intraoculare, semnal de alarmă
Medicii de familie trebuie să cunoască problematica gravă a glaucomului și pot contribui la diagnosticul precoce, dar și la educarea și sprijinirea pacienților în efectuarea tratamentului corect. Nu ezitați să vă prezentați de urgență la medic dacă aveți una dintre următoarele simptome: creșterea presiunii intraoculare; îngustarea câmpului vizual; modificările nervului optic. În cazul creșterii presiunii intraoculare pot fi remarcate următoarele simptome: încețoșarea vederii, apariția „plasei de păianjen” înaintea ochilor; prezența unor „cercuri roșii” la privirea unei surse de lumină; senzația de disconfort a ochiului: senzația de greutate și tensiune; crampe nesemnificative în ochi; diminuarea capacității de a vedea în amurg; dureri nesemnificative în jurul ochiului. E posibil să fie o alarmă falsă - deci să vă prezentați degeaba la medic, dar e posibil și ca o simplă consultație să facă diferența între întuneric și lumină. Găsiți mai multe informații și pe site-ul societateadeglaucom.ro.
Nu poate fi vindecat, doar ţinut sub control
Atenție! Glaucomul este o boală progresivă, care durează toată viața și pentru care nu se cunoaște niciun tratament care să-l vindece. Cu alte cuvinte, orice pierdere a vederii care s-a produs înainte de diagnosticarea glaucomului și începerea tratamentului este ireversibilă. De aceea trebuie să fiți extrem de atenți. Este foarte important să mergeți regulat la control la medicul oftalmolog, astfel încât presiunea intraoculară (PIO) și afectarea câmpului vizual să poată fi monitorizate, deoarece glaucomul se poate agrava fără ca pacientul să-și dea seama. De asemenea, este foarte important ca tratamentul prescris să fie urmat consecvent. Vestea bună este că majoritatea medicamentelor pentru glaucom sunt eficiente în reducerea PIO, ținând astfel sub control boala. În concluzie, glaucomul nu ar trebui să reprezinte o problemă pentru nimeni. Atât timp cât este administrat tratamentul corect, orice persoană poate duce o viață normală și activă, fără riscul de a orbi.