Main menu

header

cotnari wide

631 12 1de Monica Beleneş

Anemia este o condiţie clinică frecvent întâlnită, definită prin scăderea numărului de eritrocite (globule roşii) circulante, a hemoglobinei şi/sau a hematocritului cu un volum sangvin normal. Anemia este determinată de o anomalie ereditară (care există de la naştere) sau dobândită a globulelor roşii sau a precursorilor acestora, dar poate fi şi o manifestare a unei boli nehematologice. Anemia afectează cam 2 miliarde din populaţia întregii planete, dar cele mai vizate, conform studiilor, sunt femeile, din cauza prezenţei sindromului menstrual, prin care pierd mult sânge. Dar doamna doctor Mihaela Tocilescu (medalion), medic de familie la Policlinica Povernei, ne-a spus că anemia poate apărea şi la persoanele vârstnice sau la copii. Şi tot de la dânsa am aflat despre simptome şi despre cauze.

„Oboseala, durerea de cap şi palpitaţiile pot da de gândit”

- Care sunt semnele bolii şi cum se manifestă?

- Paloarea este primul semn care ne face să ne gândim la o anemie. O căutăm în special la palme, dar şi la nivelul conjunctivelor oculare. Limba lucioasă sau o stomatită angulară ar putea fi, de asemenea, semne de anemie. Iar principalele manifestări sunt: oboseala, tulburările de vedere, durerea de cap, ţiuitul urechilor, palpi- taţiile, creşterea frecvenţei cardiace (tahicardia). La sugar, somnolenţă, oboseală la supt, apatia pot fi semne de alarmă.

„Lipsa fierului, hemoragia acută şi distrugerea hematiilor sunt factorii declanşatori”

- Care sunt cauzele apariţiei acestei maladii?

- Există trei cauze ale anemiei: 1. producţia scăzută de hematii (globule roşii), aşa cum este anemia produsă prin aport insuficient de fier (anemia feriprivă) sau prin deficit de acid folic şi/sau vitamina B12 (anemia megaloblastică); 2. pierderea de sânge, care poate fi o hemoragie acută (externă sau internă - ulcerul gastroduodenal, ruperea varicelor esofagiene în ciroză hepatică decompensată), dar poate fi şi prin pierderi digestive oculte. Frecventă este anemia produsă de medicamentele antiinflamatorii utilizate pentru combaterea durerii la orice vârstă, dar mai ales la cele înaintate; 3. distrugerea exagerată de hematii (în anemiile hemolitice). Acestea se pot produce din pricina unor defecte apărute în sinteza hemoglobinei (cauzele fiind anomalii genetice) sau pot fi dobândite. În acest caz, ele pot fi consecinţă a unor boli infecţioase (bacteriene sau virale) sau a unor intoxicaţii (cu plumb sau cu fosfor, dar şi cu medicamente - sulfamidele).

„Hemoleucograma este primul pas”

631 12 2- Ce investigaţii trebuie făcute pentru depistarea ei?

- Principala analiză care pune în evidenţă anemia este hemoleucograma. Se pot determina rezervele de fier din sânge (sideremia) sau din depozite (feritină), dar şi capacitatea de transport a fierului (CTLF). Uneori pot fi necesare pentru diagnostic analize speciale, cum este electroforeza hemoglobinei sau chiar puncţia medulară (pentru a pune în evidenţă sinteza de hematii de la nivelul măduvei osoase). Ecografia abdominală oferă informaţii preţioase în cazul unei fibromatoze uterine (cauza frecventă de metroragii la femeia în perioada fertilă sau în cea care precede instalarea menopauzei), dar şi în cazul unor tumori în sfera genitală. De asemenea, poate pune în evidenţă splina sau ficatul de dimensiuni crescute. În ceea ce priveşte identificarea unor pierderi digestive prin hemoragii inaparente, pot fi necesare endoscopia digestivă superioară şi/sau colonoscopia.

- Ce riscuri sunt dacă nu e descoperită la timp?

- O anemie depistată la un pacient vârstnic este un semnal de alarmă, mai ales dacă e însoţită de o modificare a caracteristicilor scaunului (constipaţie recent instalată sau alternanţa constipaţiei cu diareea). Poate fi vorba despre un cancer de colon, în care sângerările sunt mici, dar pe perioadă îndelungată. Un test simplu de făcut este depistarea hemoragiilor oculte din scaun. Se face gratuit cu bilet de trimitere de la medicul de familie şi poate fi hotărâtor în depistarea unei tumori la nivelul colonului. Colonoscopia este cea care pune diagnosticul de certitudine. La femeile la care a apărut o sângerare la interval de câţiva ani de la instalarea menopauzei poate fi o manifestare a unui cancer uterin, şi trebuie investigată de urgenţă.

„Sunt recomandate suplimentele de fier”

- Ce tratament se recomandă? Trebuie ţinut vreun regim alimentar?

- Suplimentele orale de fier sunt necesare în majoritatea cazurilor de anemie. Din păcate, majoritatea acestora irită mucoasa gastrointestinală, ceea ce face să fie greu de tolerate de pacient. În plus, produc şi constipaţie. În anumite forme de anemie este necesară suplimentarea de acid folic şi cu vitamina B12. Vitamina C favorizează asimilarea fierului. Există preparate orale care au în compoziţie atât fier, cât şi vitamina C şi cele din complexul B sau chiar acid folic. În ceea ce priveşte regimul alimentar, e bine ştiut faptul că în carnea roşie se găseşte cea mai mare cantitate de fier. Cantităţi însemnate se găsesc şi în organe (ficat, inimă, rinichi), gălbenuş, sfeclă roşie, dar şi în legume (în special cele verzi - spanac, mazăre, broccoli, fasole verde, varză, praz, salată verde) şi în leguminose - fasole uscată sau linte. Fierul din produsele vegetale (fructe, legume, cereale) se asimilează mai greu, însă organismul poate avea multiple beneficii ca urmare a consumului acestor produse (aport crescut de vitamine, minerale şi fibre), mai ales în cazul consumului de fructe deshidratate (prune, stafide, caise), seminţe (alune, nuci, susan) sau de cereale integrale. Atenţie la regimul vegetarian! Vitamina B12 se găseşte cu precădere în lapte şi în produsele lactate.

Anemia poate fi acută, când pierderea de sânge s-a produs într-un timp scurt, sau cronică, prin pierderi mici şi repetate sau producţie scăzută, caz în care organismul s-a adaptat şi au intrat în acţiune mecanisme compensatorii

„Există forme transmise genetic“

- Cum se manifestă la copii? Este diferită faţă de cea la adulţi?

- La copii, cea mai frecventă formă de anemie este cea carenţială feriprivă - prin deficit de fier. Anemia poate apărea atât la nou-născut, cât şi la sugarul la care se renunţă prea devreme la laptele matern. Introducerea formulelor de lapte care nu sunt îmbogăţite cu fier sau, mai rău, a laptelui de vacă (un aliment sărac în fier!) poate duce frecvent la apariţia anemiei. Diversificarea alimentaţiei este foarte importantă. Bebeluşii hrăniţi predominant cu făinoase sunt anemici, pentru că acestea conţin fitaţi şi fosfaţi care formează cu fierul săruri insolubile, şi astfel fierul nu se asimilează. Fierul este implicat în creşterea şi în dezvoltarea armonioasă a copilului. Cum ritmul de creştere al acestora este foarte rapid, necesarul lor de fier este mult mai mare decât la adult. Dacă alimentaţia copiilor este restrictivă şi nu se administrează suplimente de fier, este posibil să apară un deficit de creştere şi dezvoltare.

- Putem vorbi despre anemie pentru tot restul vieţii?

- Există forme ereditare de anemie. Cea mai cunoscută este talasemia, în care, din cauza unei anomalii genetice, se produc hematii imperfecte. Acestea sunt distruse în splină (hemoliză). Consecinţa este o coloraţie subicterică a conjunctivelor, iar splina şi ficatul sunt mărite (după cum se poate constata la examenul clinic sau la o ecografie abdominală) şi urina este hipercromă (închisă la culoare). În astfel de forme de anemie nu se recomandă tratament cu fier (concentraţia sangvină a acestuia este crescută oricum din pricina eliberării lui din hematiile distruse!), ci cu acid folic şi cu vitamina B12 pe toată durata vieţii.