de Valeria Roman
Adesea, părinții intră în panică atunci când medicul specialist recomandă pentru copilul lor operația de polipi. În branșa ORL, intervenția este una destul de frecventă și implică un grad de risc scăzut, deci, teoretic, nu ridică niciun fel de probleme. Cum ar trebui să cântăriți decizia operației ca să veniți în sprijinul copilului astfel încât să fiți sigur că ați ales ceea ce este mai bine pentru el ne-a spus, într-un interviu, medicul specialist ORL Ana-Maria Curcă (medalion), de la Centrul Medical „Dr. Furtună Dan”.
„Dispar la vârsta adultă”
- Ce sunt, de fapt, polipii?
- În primul rând, polipii (vegetațiile adenoide) sunt un țesut limfatic ce face parte din sistemul imunitar al copilului și care ajută în lupta împotriva infecțiilor, protejând organismul de bacterii și de virusuri. Încep să crească de la naștere și ating dimensiunea maximă între 3 și 5 ani. Până la pubertate, polipii susțin formarea anticorpilor. După 8-9 ani, ei încep să scadă în dimensiune și dispar până la vârsta adultă.
- Cum se ajunge la operație?
- În urma răcelilor repetate și a infecțiilor frecvente în gât ale copiilor, în special odată cu intrarea acestora în colectivitate, polipii se pot inflama. Ei cauzează, astfel, dificultăți de respirație, dureri în gât, greutate la înghițire și chiar pauze de respirație în timpul somnului.
„Otita seroasă este cea mai frecventă complicație”
- La ce fel de complicații vă referiți în cazul inflamării polipilor?
- Inflamarea polipilor este semnalată prin răceli frecvente ale copilului, înmulțirea secrețiilor nazale, sforăit și respirație pe gură, scăderea acuității olfactive și gustative. Cea mai frecventă complicație a inflamării polipilor este otita seroasă, care, netratată corespunzător, poate duce la scăderea sau chiar pierderea auzului. Alte complicații sunt sinuzita, manifestată cu dureri de cap (cefalee) și dureri în zona nasului, și laringita subglotică, în care copilul acuză lipsa aerului.
- Când devine operația de polipi o necesitate pentru copil?
- Datorită rolului imunitar al polipilor, nu este recomandată extragerea lor în primii trei ani de viață, decât în situația în care există riscul apariției unor complicații severe. Medicul pediatru recomandă întâi un tratament medicamentos, ce include un antiinflamator, un antialergic și picături nazale. Operația devine o necesitate atunci când copilul are probleme de respirație diurne și nocturne, respiră pe gură și sforăie în timpul somnului, dar și când apar infecții repetate și persistente ale urechii medii (otită medie). Medicul ORL poate recomanda operația de polipi atunci când copilul nu răspunde la tratament sau când episoadele de inflamare a polipilor se succed de cinci-șase ori pe an. În cazul în care există riscul apariției unor complicații severe, operația este recomandată chiar cu riscul refacerii polipilor.
„Intervenția se face sub anestezie generală”
- Cum se realizează operația de polipi?
- Intervenția constă în îndepărtarea vegetațiilor adenoide (polipi) cu ajutorul unei chiurete sau prin endoscopie. Operația se efectuează sub anestezie generală, ceea ce face ca pacientul să nu simtă absolut nicio durere sau disconfort. Înainte de anestezie sunt recoltate probe de sânge pentru analize și se verifică timpul de coagulare a sângelui. Cu câteva ore înainte de intervenția chirurgicală, pacientul nu are voie să consume alimente sau să bea lichide.
- Cât durează intervenția?
- Operația de polipi poate dura între 15 și 30 de minute și se poate prelungi chiar și până la o oră și jumătate, în funcție de complexitatea cazului. În special când este vorba despre copii, operațiile sunt programate dimineața. Astfel, dacă nu apar alte probleme, pacientul se poate externa, de cele mai multe ori, în aceeași zi.
„Copilul se trezeşte agitat, dar se recuperează rapid“
- În cât timp se recuperează pacientul?
- Prima oră după operație este cea mai grea pentru micul pacient, dar și pentru părintele care îl însoțește. Pacientul se trezește agitat, iar părintelui îi revine sarcina grea de a-l proteja, astfel încât să nu se lovească în urma mișcărilor involuntare pe care le face până ce se liniștește complet. După ce efectul anesteziei a trecut, este recomandat ca pacientul să se hidrateze prin administrarea unor cantități mici de lichid, care trebuie băute în mod constant. Prima masă se ia la cel puțin două ore și este compusă din alimente ușoare, de obicei un iaurt sau o banană. Recuperarea după operația de polipi este rapidă, copilul putând să-și reia activitățile încă de a doua zi. În primele 48 de ore după operație pot apărea ușoare dureri de gât sau de ureche. În unele cazuri, este posibil ca pacientul să se confrunte și cu o stare subfebrilă. Toate aceste mici probleme trec, însă, de la sine. Este recomandat să se evite efortul intens timp de o săptămână după intervenția chirurgicală.