Main menu

header

643 12 1de Monica Beleneș şi Adrian Barna

Într-un sertar sau într-un dulăpior din locuința fiecăruia dintre noi, cu siguranță, vom găsi medicamente pe care nu le mai folosim din diverse motive. Fie au expirat, au ambalajele deteriorate sau pur şi simplu nu ne mai sunt necesare (ne-am însănătoşit, am schimbat sau am întrerupt tratamentul). Din nefericire, de multe ori le aruncăm direct la gunoi, în chiuvetă sau în toaletă. Cosmin Mănăilă (medalion), director de Reglementări Stericycle România, ne va explica de ce un astfel de gest nu doar că este nociv pentru mediu şi pentru sănătate, dar este şi ilegal.

„Au fost semnalate numeroase cazuri de îmbolnăviri”

- Ce riscăm atunci când aruncăm doctoriile la gunoi?

- Medicamentele sunt produse cu statut special, întrucât conţin substanţe active chimice care au rolul de a preveni sau de a trata afecţiuni atât timp cât sunt administrate în condiţii bine definite. Iar traseul lor pe tot parcursul ciclului de „viaţă” trebuie să fie strict controlat. Lăsate la voia întâmplării, pot avea însă efecte nocive, existând riscul să contamineze solul şi apa, populate, la rândul lor, de vieţuitoare. Spre exemplu, în cazul în care ajung pe gropile de gunoi, intemperiile pot distruge în timp ambalajele, iar substanțele chimice prezente în medicamente pot să fie spălate de apa de ploaie, ajungând în levigat (n.r. - lichid care penetrează depozitele de deșeuri). Dacă groapa de gunoi nu este una ecologică, nu deține stație de epurare sau nu are geomembrană, situaţie valabilă pentru cel puţin jumătate dintre deponeele de deşeuri din România, levigatul poate ajunge în pânza de apă freatică, pe care o poate contamina. Dat fiind faptul că sunt situații în care apa este consumată de populație direct din puţuri și din fântâni, fără să fie tratată în prealabil, au fost semnalate numeroase cazuri de îmbolnăviri din această cauză. În plus, nu de puţine ori, medicii au constatat că organismul uman nu mai reacţionează la o serie de antibiotice clasice.

- Avem un cadru legislativ care să prevină astfel de obiceiuri?

- Conform Ordinului Ministerului Sănătăţii Nr. 119/2014, această categorie de produse trebuie dusă în mod obligatoriu la farmacii, care au contracte cu operatori specializaţi în colectarea, transportul şi eliminarea acestora prin incinerare ecologică, în cele mai bune condiţii de siguranţă. Pe de altă parte, legea nu este completă şi nici specifică, întrucât nu este clar cine trebuie să plătească toate aceste proceduri (farmacia, producătorii sau cetăţenii?), care sunt eventualele amenzi şi cine este, până la urmă, responsabil. Sunt farmacii care au contracte cu firme specializate în eliminarea deşeurilor periculoase și dispun de un sistem de preluare pus la punct, însă multe nu au.

„Incinerarea este singura metodă pentru distrugerea deșeurilor”

643 12 2- Ne puteți menționa o listă a farmaciilor care primesc astfel de produse? Se poate găsi pe vreun site anume?

- Nu există o listă oficială, din câte cunoaştem. Le recomandăm oamenilor să meargă în farmaciile preferate, de lângă casă sau serviciu, şi să întrebe. Teoretic, toate ar trebui să primească. Practic, trebuie verificat. Stericycle are contracte de preluare, transport şi eliminare în condiţii de siguranţă a medicamentelor deteriorate/expirate provenite de la cetăţeni cu trei dintre lanţurile de farmacii din România: Sensiblu, Dona şi Arta Farm. Aşadar, vă confirmăm că cel puţin acestea sigur vor primi medicamentele aduse de cetăţenii cu spirit ecocivic. Dar cu siguranţă mai sunt şi alte farmacii.

- Care este procedura după predarea în farmacii?

- Produsele expirate se asamblează în saci PE, poziţionaţi în containere securizate, din plastic rigid, cu un volum 20-70 de litri, marcate şi etichetate „Medicamente expirate colectate de la populaţie”, „Exceptând psihotrope şi stupefiante”. Apoi transportul se face cu maşini ADR (Acordul european referitor la transportul internaţional rutier al mărfurilor periculoase). Iar faza finală este eliminarea lor doar prin incinerare ecologică la temperaturi de minimum 850 de grade Celsius, în staţiile regionale, dotate cu sisteme de filtrare şi monitorizare a noxelor. Incinerarea este singura metodă permisă în Uniunea Europeană pentru eliminarea deşeurilor anatomopatologice, a substanţelor cu regim special (citotoxice/citostatice) şi a medicamentelor inutilizabile.

„Trebuie făcută o campanie puternică de conştientizare a populaţiei”

- Spuneți că incinerarea e cea mai sigură modalitate pentru eliminare?

- Sistemele automate de filtrare, neutralizare şi monitorizare a gazelor cu care sunt dotate instalaţiile moderne de incinerare previn poluarea, asigurând protecţia mediului şi sănătatea umană. De asemenea, incinerarea previne posibila contaminare a pânzei de apă freatică.

- Dacă facem un sondaj, doar 1% din populație știe că produsele farmaceutice expirate nu trebuie aruncate la gunoi. Care ar fi soluţiile pentru diminuarea acestui fenomen?

- În primul rând, completarea legislaţiei prin consultări reale între toate părţile implicate: decidenţii politici, companiile specializate în eliminarea deşeurilor prin incinerare, experţii de mediu, comunitatea medicală, companiile din lanţul farmaceutic şi societatea civilă. Campania puternică de conştientizare a populaţiei nu trebuie nici ea neglijată. Și, de asemenea, nici controalele riguroase, pentru a se verifica în ce măsură legea este respectată. Iar unde este nevoie, aplicarea de amenzi în cazul neregulilor.

Specialiştii recomandă păstrarea tuturor medicamentelor într-o singură cutie sau sacoşă, depozitarea lor în spaţii greu accesibile copiilor şi sortarea acestora periodic

„1.500 de tone de doctorii ajung anual la gropile de gunoi sau în reţeaua de canalizare“

- Când vine vorba despre statistici, cum stă România la acest capitol?

- Din păcate, în ţara noastră nu există statistici concrete cu privire la acest fenomen îngrijorător. Dar dacă facem o comparaţie cu alte ţări europene, mult mai riguroase şi cu legislaţie clară, menită să diminueze considerabil această situaţie, estimăm că în România aproximativ 1.500 de tone de medicamente ajung în fiecare an la gropile de gunoi sau în reţeaua publică de canalizare. În Franţa se fac de ani buni paşi pentru diminuarea considerabilă a acestui fenomen, cu rezultate vizibile. Guvernul francez a înfiinţat Cyclamed, o fundaţie care are ca scop colectarea medicamentelor expirate de la populaţie prin intermediul farmaciilor. Anul trecut, 80% dintre francezi declarau că au colectat şi au predat în farmacii medicamentele pe care nu le utilizează. Cantităţile colectate în 2016 au fost de circa 12.000 de tone, echivalentul a 181 de grame pe locuitor. Mai mult, acestea sunt valorificate în scop energetic, asigurând iluminarea şi încălzirea pentru aproximativ 7.000 de locuinţe. Toate aceste realizări au fost posibile şi datorită unor campanii consistente de educare şi de informare, scopul final fiind transformarea acestui gest, iniţial inconfortabil, într-unul reflex. În Germania, Italia, Portugalia şi Ungaria, predarea medicamentelor expirate la farmacii sau la medicii de familie este obligatorie. De asemenea, în SUA există reglementări precise, mai ales în contextul îngrijorător în care geologii au examinat 39 de cursuri de apă din 30 de state, iar 80% conţineau urme de substanţe medicamentoase.