Main menu

header

cotnari wide

650 12 1de Luana Mare şi Alexandru Brădescu

Chiar dacă nu aveţi manifestările unui om bolnav şi, mai ales, dacă nu aţi suferit vreodată de infecţie cu virusul hepatitei C, este indicat să faceţi un test simplu, prin care să verificaţi dacă nu cumva aveţi virusul VHC, purtător al acestei cumplite boli, ce poate duce, în timp, la ciroză. Profesor doctor Adrian Streinu-Cercel, Societatea de Boli Infecțioase și HIV/SIDA și Asociația SOS Drepturile Pacienților au lansat de curând un program de screening pentru depistarea acestui virus, care, conform spuselor medicului, face ravagii la nivel global.

„Este o boală fără simptome”

- Cum poate şti un pacient că are virusul hepatitei C?

- Cei mai mulţi nu au nici cea mai mică idee că sunt infectaţi (75%). E o infecţie mută, asimptomatică, nu dă semne decât atunci când se ajunge în faza avansată a bolii de ficat. De obicei nu prezintă simptome şi nu pune viaţa în pericol, o parte dintre pacienţi (circa 20%) eliminând virusul din organism în primele şase luni de la infectare. În alte cazuri, hepatita C poate rămâne nediagnosticată timp de mai mulţi ani, deoarece simptomele sale pot fi adesea puse pe seama altor boli. Oboseală, probleme şi dureri digestive, probleme ale pielii, depresie şi insomnie sunt simptomele cel mai des întâlnite ale acestei afecţiuni şi toate pot avea şi alte cauze. Din acest motiv, infecţia cu virusul hepatitei C este adesea nediagnosticată până în momentul în care apar complicaţii hepatice severe.

- Care sunt factorii care conduc spre infecţie?

- Este o boală infecţioasă a ficatului cauzată de virusul hepatic C (VHC). Acesta poate determina atât forme acute, cât şi forme cronice de hepatită, a căror severitate variază de la afecţiuni mai puţin grave la forme foarte severe de boală, ameninţătoare de viaţă.

„Tatuajele, sexul neprotejat şi seringile sunt în topul pericolelor”

- Cum se transmite?

- Virusul VHC se transmite în special prin contact direct cu sângele unei persoane infectate. Cele mai frecvente căi de transmitere sunt: injectarea de droguri cu utilizarea aceloraşi ace sau seringi de mai multe persoane, reutilizarea sau utilizarea aceloraşi ace sau seringi de mai multe persoane, transfuzii de sânge sau produse din sânge efectuate în condiţii nesigure, tatuaj, pier- cing, contact sexual neprotejat, în timpul sarcinii, de la mamă infectată la făt. Eu recomand tuturor tinerilor care vor să-şi facă tatuaje, de exemplu, să fie cu mare băgare de seamă la curăţenia din laboratorul respectiv, pentru că virusul nu ţine cont de dorinţa noastră de a fi mai frumoşi.

- În ce constă programul pe care l-aţi lansat la nivel naţional?

- Este o campanie de screening al populaţiei, cu teste gratuite, orale, adică fără înţepături, fără sânge şi efectuate de studenţi de la Medicină care s-au oferit voluntari. Are loc în cadrul unor caravane medicale organizate în puncte de trafic maxim din Bucureşti, dar şi din oraşe importante din ţară. Se face cu ajutorul unor teste rapide de salivă, noninvazive, rezultatul fiind disponibil în 20 de minute.

„Screeningul evidenţiază prezenţa anticorpilor, nu a infecţiei”

650 12 2- Ce evidenţiază acest test?

- Acesta este un test preliminar de identificare a anticorpilor împotriva VHC. Rezultatul pozitiv nu indică prezenţa hepatitei cronice (persoanele cu infecţii pe toată durata vieţii, fără a avea hepatită cronică), ci doar faptul că există anticorpi pentru această infecţie. Este vorba despre o abordare complexă, iar screeningul este primul pas. Nu înseamnă că, dacă cineva are un rezultat pozitiv la acest test, are şi virusul. Acest rezultat evidenţiază existenţa anticorpilor care s-au format cândva la prezenţa virusului VHC. Trebuie mers mai departe, iar pacientul trebuie îndrumat către boli infecţioase sau gastroenterologie, unde se stabileşte dacă este viremic. Dacă are virusul, atunci pacientul intră în cealaltă categorie: de diagnosticare a stadiului bolii de ficat şi, respectiv, de stabilire a schemei terapeutice.

- Care este diferenţa, ca eficienţă, între un astfel de test şi cel de sânge pe care l-aţi lansat într-o campanie în anii trecuţi?

- Amândouă testele vizează prezenţa anticorpilor fără să spună care este stadiul acestei infecţii. Este mai uşor să faci un test de salivă decât unul de sânge, iar ca eficienţă sunt la fel. Sunt teste rapide, deosebit de utile, au o sensibilitate foarte mare, de peste 98%, dar sunt orientative. Faptul că a ieşit pozitiv ne obligă la o continuare a paşilor. Pentru asta există test de confirmare a infecţiei curente cu VHC, care caută prezenţa efectivă a virusului în sângele persoanei testate.

„Şansele de vindecare sunt de 99,32%”

650 12 3- Ce se întâmplă cu un pacient care a primit un rezultat pozitiv la acest screening?

- Toate persoanele identificate ca pozitive la examinarea preliminară trebuie testate ulterior pentru confirmarea sau infirmarea prezenţei efective a virusului/existenţa sau nu a formei cronice de hepatită. Fiecare persoană care este identificată cu infecţie cronică cu VHC va fi evaluată din punct de vedere al integrităţii şi funcţionalităţii hepatice şi va urma tratamentul corespunzător, sub supravegherea strictă a medicilor specialişti.

- Care sunt şansele de vindecare?

- Infecţia cu VHC poate fi tratată cu ajutorul medicaţiei antivirale, care poate vindeca peste 95% dintre persoanele cu hepatită cronică cu VHC, cu reducerea corespunzătoare a riscului de ciroză, cancer hepatic şi deces prin boală cronică de ficat. Terapia este activă, iar efectele acesteia sunt cât se poate de benefice. În România, rata de vindecare a fost de 99,32% dintre cei care au luat tratamentul până la sfârşit anul trecut. Totul este într-un proces continuu şi, urmând schema completă, într-un an întreg pacientul ajunge să fie sănătos. În momentul de faţă, este o terapie scurtă, de 12 săptămâni, iar schemele ulterioare care vor veni sunt de opt săptămâni. Pacienţii vindecaţi vor păstra tot restul vieţii în organism anticorpi anti-VHC formaţi de sistemul imunitar în urma infecţiei acute. De aceea, cei care s-au vindecat şi vor face testul din cadrul prezentei campanii vor obţine rezultate pozitive.

- De la ce vârstă se poate efectua acest test?

- Am pornit de la vârsta de 11 ani şi aş vrea să rog pe cei care ştiu că au virusul sau că au avut hepatită C să nu participe la această campanie, deoarece ar putea lua şansa cuiva care nu ştie de prezenţa acestui virus în organism.

VHC nu se transmite prin mâncare, apă sau prin contactul uzual cu o persoană infectată (îmbrăţişare, strângere de mână, sărut, mâncat la aceeaşi masă etc.)

„Peste 550.000 de persoane au boala activă fără să ştie“

- Ce v-a determinat să lansaţi această campanie?

- În România, prevalenţa infecţiei cu VHC este de circa 3,3%, una dintre cele mai ridicate din Uniunea Europeană: peste 650.000 de persoane ar putea fi infectate cu VHC. Dintre acestea, 99% dintre infecţii aparţin genotipului 1b, acestea fiind asociate cu risc mai crescut de apariţie a cirozei hepatice. Peste 550.000 de persoane ar avea boala activă, progresivă.