Main menu

header

cotnari wide

652 14 1de Adrian Barna şi Alexandru Brădescu

Deşi, la prima vedere, răceala şi gripa au manifestări comune, însă fiecare are particularităţi ce le diferenţiază una de cealaltă. Astfel, încă de la debut, organismul oferă semnale distincte ce ajută la deosebirea acestor două tipuri de viroze respiratorii. Iată care este diferenţa dintre aceste boli şi mai ales cum le puteţi trata.

Răceala evoluează treptat

Cea mai comună infecţie virală este răceala, care debutează cu stări de oboseală, strănut, tuse, nas înfundat, febră ușoară, dureri musculare, iritație sau roșu în gât, ochi roșii, dureri de cap și stare generală proastă. În general, un astfel de guturai durează cam trei-cinci zile. În cazul în care răceala durează mai mult de zece zile, apar dureri ale urechilor, feței sau frunții, febra nu scade, respirația este greoaie și tusea nu mai trece, e bine să mergeți la medic. De asemenea, copiii, bătrânii și persoanele care suferă și de alte afecțiuni trebuie să se prezinte la medic încă de la primele simptome.

Nu se folosesc antibiotice fără a fi prescrise de medic

În situaţia în care aveţi o infecţie bacteriană, aceasta se va trata în majoritatea cazurilor cu ajutorul antibioticelor. Totuşi, infecţiile pot fi provocate şi de fungi sau de virusuri care nu răspund la acest tip de tratament. Astfel, administrarea acestora atunci când nu e cazul, duce la dezvoltarea unei rezistenţe la viitoarele infecţii. Mai mult decât atât, pentru că antibioticele nu fac diferenţa între bacteriile care au produs infecţia şi cele benefice organismului, orice astfel de tratament va produce un dezechilibru al florei intestinale, bucale şi vaginale şi o scădere a rezistenţei organismului.

Gripa se instalează brusc

Gripa debutează brusc și violent, cu febră de cel puțin 39 de grade Celsius. Febra este însoțită de stări de slăbiciune fizică, dureri articulare și musculare, apoi simptomele scad, după care, spre final, starea de rău revine. Această afecțiune care se manifestă în sezonul rece se tratează cu medicamente antitermice și antiinflamatoare și cu ceaiuri. Gripa este foarte periculoasă, chiar letală, în special pentru cei care au afecțiuni asociate precum: boli cardiovasculare, neurologice, diabet, ciroză hepatică sau afecțiuni pulmonare cronice. Singura măsură de prevenire a gripei este vaccinul.

Hidratarea insuficientă prelungeşte răceala

652 14 2Atunci când sunteţi răciţi vă puteţi confrunta cu un apetit mai scăzut şi chiar cu refuzul de a consuma lichide, însă acestea pot determina lipsuri în organism şi pot prelungi răceala. Supa de pui ajută însă la ameliorarea simptomelor şi la îmbunătăţirea rezistenţei organismului. Menţinerea unui nivel optim de hidratare grăbeşte eliminarea toxinelor din organism şi, totodată, fluidizează eliminarea infecţiei de la nivelul sinusurilor şi al sistemului respirator.

Spray-urile nazale trebuie utilizate cu precauţie

Deşi îşi fac rapid efectul, utilizarea excesivă a spray-urilor nazale va avea o acţiune opusă asupra sinusurilor. Administrarea acestora pe o perioadă mai lungă de cinci zile va cauza inflamarea şi iritarea membranelor nazale, înrăutăţind astfel respiraţia. În cazul în care infecţiile la nivelul sinusurilor vă împiedică să respiraţi, faceţi spălături nazale cu un amestec natural de apă şi sare de mare.

Odihna suficientă este cheia în tratamentul răcelii

În timp ce sunteţi răciţi, organismul este suprasolicitat din cauza infecţiei şi a combaterii simptomelor acesteia, starea de oboseală şi somnolenţă crescând. Este important să nu ignorăm acest semnal al corpului, în special în condiţiile în care sistemul imunitar este afectat de lipsa somnului. Astfel, insomnia nu doar că vă sensibilizează în faţa răcelilor şi a gripelor, ci pericli- tează capacitatea de a lupta ulterior cu ele, pentru că somnul insuficient, ca şi stresul, determină scăderea imunităţii.

Când fumaţi, plămânii, deja iritaţi din cauza răcelii, vor deveni mult mai sensibili şi mai inflamaţi, acelaşi lucru întâmplându-se şi în cazul tractului respirator. În plus, şi fumatul pasiv dăunează, pentru că fumul de ţigară paralizează cilii din fosele nazale, responsabili pentru protejarea şi eliminarea germenilor şi a virusurilor din nas

Făina de muştar, bună pentru gripă şi stări febrile

Făina de muștar poate fi folosită pentru combaterea stărilor febrile, gripelor, astmului și a pneumoniilor. O puteți găsi gata preparată în magazinele plafar sau puteți pisa boabe de muștar pentru a o obține. Făina se folosește într-un singur mod: sub formă de cataplasme. Se amestecă făina de muștar cu apă caldă, se prepară o pastă care se pune apoi într-un săculeț de pânză. Aplicațiile se fac pe torace, în caz de traheite, traheobronșite, sau pe gât, pentru faringite, la- ringite. După aplicarea săculețului, zona afectată se acoperă cu un prosop care să mențină căldura cât mai mult timp. Făina de muștar se folosește o dată pe zi, de preferat seara. De asemenea, dacă tușiți, infuzia din frunze de pătlagină poate fi extrem de eficientă. Se pun două lingurițe la o cană cu apă fiartă și se consumă două căni zilnic. Dacă tusea e uscată, sunt recomandate inhalații cu muşețel, levănțică, cimbru și rozmarin. Se amestecă și se pun două linguri cu amestec la un litru de apă clocotită. Se ține capul acoperit cu un prosop deasupra vasului timp de 20 de minute.