Main menu

header

655 12 1de Luana Mare şi Daniel Alexandrescu

Cancerul de sân este cea mai frecventă formă a bolilor oncologice întâlnite la femei şi reprezintă principala cauză de deces prin cancer la femeile europene, potrivit Societăţii Europene de Oncologie Medicală. În România, în fiecare oră este diagnosticat, în medie, un nou caz de cancer de sân, iar la fiecare trei ore o femeie moare din cauza acestei boli. În România sunt, în medie, 9.000 de cazuri noi pe an şi 3.300 de decese din această cauză. Doctor Dragoş Median, din cadrul compartimentului Oncologie Ginecologică al Spitalului Clinic „Filantropia” Bucureşti, spune că se poate face o analiză de sânge prin care se determină predispoziţia pentru cancer.

„O femeie poate moșteni gena BRCA de la oricare dintre părinţi”

- Sunt femei predispuse la cancer?

- Cancerul e înscris în ADN. Şi aici nu vorbim despre o genă mică, vorbim despre una foarte mare şi despre faptul că mutaţiile acestea pot fi în foarte multe forme. Adică nu există o genă defectă într-un fel, poate fi defectă în numeroase moduri. Aceeaşi genă cu diverse defecte poate să dea aceeaşi problemă. Povestea asta a început cu vreo zece ani în urmă şi există o bază de date pentru 16.000 de mutaţii. E destul de complicat o dată să identifici mutaţia, în al doilea rând să o compari cu cea din catalog. Presupune muncă de o lună întreagă în America. Există mutaţii germinale patogene la nivelul genelor BRCA1 sau BRCA2. Testările depistează mutația genelor respective; sunt, de fapt, teste genetice care determină probabilitatea statistică de a dezvolta cancer mamar sau ovarian și nu sunt teste diagnostice. O femeie poate moșteni gena BRCA de la oricare dintre părinţi.

- Ce reprezintă testele genetice BRCA1 și BRCA2?

- Sunt teste ce depistează mutația genelor respective. Aşa se determină probabilitatea statistică de a dezvolta cancer mamar sau ovarian. Trebuie precizat că nu sunt teste diagnostice. O femeie poate moșteni gena BRCA de la mama sau de la tata. Mutațiile genelor BRCA sunt dispuse pe cromozomii 13 și 17. Modificările genelor BRCA1 și BRCA2 cresc riscul de a dezvolta cancer de sân/ovar.

„Este o analiză de sânge care evidenţiază prezenţa mutaţiilor”

- Cum se fac aceste teste?

- În momentul de faţă este mult mai ieftin de făcut decât era în trecut, pentru că secvenţierea genică este mai ieftină. Există nişte indicaţii, nu toată lumea are nevoie de astfel de teste. Incidenţa cancerului este influenţată şi de rasele umane. De exemplu, la evreii aşkenazi mutaţia genetică e mult mai mare decât la restul populaţiei. De câţiva ani, ţările serioase au început să-şi cartografieze populaţia şi să ştie cam care ar fi incidenţa. În România nu ştim, deocamdată. De principiu, după recomandările europene, pacientele sub 40 de ani ar trebui să fie testate pentru existenţa acestor mutaţii. Dacă s-a descoperit mutaţia la o femeie, atunci mai departe se caută şi în familie.

- O femeie care nu are nicio problemă de sănătate poate să-şi facă testele care depistează mutaţiile genetice?

- Poate să facă, dar sunt nişte criterii pentru persoanele cărora le este recomandat un astfel de test: dacă există rude apropiate, mamă, surori, bunici, tată, diagnosticaţi cu cancere de sân sau și cu alte forme de cancer. În aceste cazuri putem bănui existența unor sindroame familiale (BRCA, sindromul Lynch), iar testele genetice vor dovedi dacă mutaţiile genetice există sau nu. E o analiză de sânge. Costă 4.500 de lei, iar după recoltare proba de sânge este trimisă în străinătate. Se lucrează o lună la aceste secvenţieri, iar după aceea se primeşte un raport amănunţit.

„Screeningul cuprinde un RMN sau o mamografie”

655 12 3- Ce face pacienta care află că are această mutaţie genetică a cancerului?

- Dacă are până-n 40 de ani trebuie să facă screening pentru cancerul de sân şi pentru cancerul de ovare. Să-şi facă mamografie, RMN de sâni, control ginecologic, ecografie transvaginală. Dacă are peste 40 de ani, recomandarea este de a recurge la mastectomie sau ovarectomie. Este ceea ce a făcut Angelina Jollie.

- Care sunt primele semne care ar trebui s-o îngrijoreze pe o femeie cu privire la sănătatea sânilor?

- În mod normal n-ar trebui niciodată să se ajungă la primele semne. Ar trebui pur şi simplu să facă screening. Dacă sunt primele semne înseamnă că a simţit ceva în plus. Uneori se întâmplă să nu simtă ceva la sân, dar să simtă ceva la axilă. Dacă se modifică pielea, dacă se retrage mamelonul, acestea sunt semne de îngrijorare. Ideal ar fi să nu ajungă la semnele astea. Sunt ţări care au renunţat la programul de screening, dar au o populaţie extrem de instruită. Nu e cazul României. Au o populaţie care se duce constant la medic şi controalele sunt eficient făcute. În România nu există chestia asta.

„Există multe tratamente care înving boala sau prelungesc viaţa”

655 12 2- Ce le-aţi transmite femeilor care se tem de această cumplită boală?

- Două sunt mesajele pe care aş vrea să le transmit: primul dintre ele se referă la informare - şi nu e vorba numai despre informare medicală. O societate instruită este o societate care alege corect, e o societate care ia decizii mai bune, şi acest lucru e valabil pentru fiecare dintre noi, iar în ceea ce priveşte sănătatea, impactul e cu atât mai personal. Despre cancerul de sân sunt multe informaţii pe site-ul www.canceruldesan.ro, oferite de medici, de psihologi, de persoane cu pregătire în domeniu. Cancerul de sân e cea mai frecventă boală malignă la femei, este pe primul loc ca mortalitate între cancerele la femei, dar există o mulţime de tratamente în momentul de faţă, unele dintre ele disponibile şi în România, care vindecă această boală sau care pot să prelungească supravieţuirea. Un alt lucru extrem de impor- tant e acela de a şti că se poate diagnostica precoce. Nu poate fi prevenită boala, dar se poate diagnostica precoce. Din păcate, nu există un program de screening pentru cancerul de sân în România.

Cancerul de sân se numea în trecut şi „boala călugăriţelor”, din cauza numărului mare de măicuţe afectate de boală. De ce tocmai ele? Pentru că femeile care-şi petrec viaţa în călugărie ca şi cele care nu au copii prezintă un risc mai mare de deces în urma cancerului mamar, ovarian sau uterin comparativ cu mamele

Primul caz atestat documentar al unei mastectomii a fost în anul 548

În trecut, excrementele viespilor erau folosite în tratamentul cancerului de sân. Un papirus egiptean recomanda un amestec de creier de vacă şi excremente de viespe, care se aplică timp de patru zile pe tumorile mamare. Prima înregistrare a unei mastectomii practicată într-un caz de cancer mamar datează de peste 1.500 de ani. Documentele vremii dau ca dată anul 548 şi se referă la Teodora, împărăteasa Bizanţului. Cancerul mamar este mai răspândit la sânul stâng decât la sânul drept, dar nimeni nu ştie exact de ce. Sânul stâng are de 5%-10% mai multe riscuri de a dezvolta cancer decât cel drept. Cancerul mamar apare şi la animale de companie, nu numai la oameni. Deşi este mai răspândit la câini decât la pisici, la acestea din urmă tinde să fie mai agresiv.