Main menu

header

cotnari wide

666 14 1de Roxana Istudor şi Daniel Alexandrescu

Statisticile mondiale ale inamicului numit stres sunt mai mult decât relevante: stresul consumă în medie cinci ani și jumătate din viața unui om, iar „vârful de sarcină” se înregistrează la vârsta de 36 de ani. Așadar, exact atunci când oricine este în deplinătatea forțelor sale creatoare.

Eliminarea elementelor care nu contează

Indiferent că este vorba despre probleme de serviciu, dificultăți financiare sau „mărunțișuri” cum este sosirea cu întârziere la o cină, stresul „înghite” circa două ore și 11 minute în fiecare zi de fiecare om. „Stresul are impact asupra minților și corpurilor noastre și se manifestă prin urmări fizice în cazul multora. Învățați să refuzați unele lucruri dacă vă supraîmpovărează, odihniți-vă suficient și, poate cel mai important, nu vă mai stresați pentru lucruri care nu contează”, atrage atenția psihologul Megan A. Arroll, de la Universitatea East London. Pe lângă aceste măsuri simple, cum poate omul contemporan, asaltat de presiunea zilnică, să întoarcă stresul în favoarea sa, în special pe cel legat de locul de muncă? Potrivit cercetătorilor de la Universitatea din Manheim, Germania, schimbarea percepției asupra acestui inamic poate aduce beneficii neașteptate.

Oricine poate deveni „o armată într-un om”

Prin simpla modificare de percepție asupra stresului, care oricum există, lucrătorii care au fost observați în cadrul studiului german au putut să-și abordeze sarcinile într-un mod cu totul aparte. La sfârșitul săptămânii erau nu epuizați, ci... energizați! Și asta pentru că folosiseră stresul pe care îl implică munca în combustibil și nu l-au perceput ca pe un agent coroziv. Mai exact, s-a reamintit tuturor că stresul există de pe vremea când primii oameni vânau în păduri și că răspunsul la acest element este la fel ca în epoca „luptă sau fugi”. Pe scurt, reacția psihologică la stres poate întări organismul - este important doar să percepem faptul că avem nevoie de toată puterea interioară pentru a face față unei situații complicate. Văzut astfel, stresul poate deveni o sursă de coagulare interioară, și oricine poate deveni „o armată într-un om” pentru a răspunde provocărilor de fiecare zi. Cu atât mai mult cu cât, potrivit specialiștilor, organismul uman a rămas la fel de rapid ca întotdeauna în a se mobiliza în fața „primejdiilor” sau a situațiilor critice, notează „Daily Mail”.

Văzut ca generator de automotivare

Atunci când un copil sare în fața unei mașini, corpul șoferului trece imediat în starea de răspuns la stres, care generează reacția promptă. Este momentul când sunt eliberate substanțe ca adrenalina și cortizolul, aceeași „cascadă” fiind declanșată în situații dificile la slujbă sau atunci când avem un necaz în familie. Pentru că aceste atacuri ale stresului se pot întâmpla de mai multe ori în fiecare zi, este absolut necesară percepția potrivită asupra stresului, de potențial generator de mobilizare, pentru a da posibilitatea organismului să se refacă suficient, încât să facă față următorului episod. Când acest lucru nu „ne iese”, stresul ne epuizează, și urmările pentru sănătate pot ajunge să fie foarte grave, de la sindromul colonului iritabil la depresie. Pe acest fundal vine ceea ce se numește „stres mindset”, un fel de „să ne punem mintea cu stresul”. Concret, orice eveniment generator de stres poate fi văzut ca o oportunitate de a învăța și de a evolua. Această percepție stimulează motivația și poate furniza focalizarea psihică necesară pentru a duce la bun sfârșit o treabă dificilă. Aceasta este concluzia care s-a putut trage în urma studiului derulat în Germania, la care au participat 171 de persoane: cei care au reușit să perceapă stresul ca pe o oportunitate de a se automotiva au gestionat mult mai bine stresul.

Regulile schimbării de percepție

Felul în care vedem stresul se poate schimba cu exerciții de voință mult mai ușoare decât ce avem de tras dacă lăsăm stresul să „câștige” lupta în fiecare zi, arată psihologii. Astfel, atunci când ceva pare dificil sau stresant imaginați-vă ce ați putea învăța din experiența respectivă; tratați-vă cu blândețe, fiți cu dumneavoastră înșivă așa cum sunteți cu un bun prieten; treceți în revistă cât mai des toate obstacolele pe care le-ați depășit, pentru că asta va întări conexiunile din creier legate de realizări, așa încât stresul din viitor va deveni provocare; trasați limite și respectați-le, învățând să spuneți „nu” dacă este cazul chiar și membrilor familiei. Și un ultim sfat de la specialiști: presiunea de a elimina stresul din viața noastră poate deveni ea însăși un stres. Majoritatea sunt preocupați constant de siguranța financiară, de relațiile cu alți oameni, nu toți de bună-credință, de sarcini de serviciu care pot părea peste puteri. A nu lupta cu stresul și a schimba atitudinea față de acesta ar putea duce, la finalul unor exerciții de voință nu foarte complicate, la victorie.

Semnele fizice ale presiunii

Există câteva semne fizice ale stresului. În opinia specialiștilor, acestea sunt: palpitațiile, dificultățile de concentrare rapidă, starea de neliniște care vă face să vă mișcați încontinuu, senzația de rău de la stomac, insomniile frecvente, respirația atipică și pierderile momentane ale vocii, iritabilitate crescută care vă determină să vă răstiți la alții, chiar la apropiați, sentimentul că lumea se închide și că sunteți depășiți, senzația de frig constant.