de Carmen Ciripoiu şi Adrian Barna
Aveți o dietă nesănătoasă? Bogată în zahăr și fast-food? Consumați băuturi carbogazoase? Când anumite substanțe nutritive lipsesc din organism, acesta reacționează, încercând să vă facă atenți la prezența deficiențelor nutriționale. Fiecare carență are simptomatologia sa specifică și specialiștii susțin că această problemă nu o rezolvă medicamentele, ci o alimentație sănătoasă și echilibrată.
Vitamina A se regăsește în alimentele de origine animală
Prima vitamină liposolubilă descoperită în anul 1913, vitamina A, absorbită în organism sub formă de retinol, este primordială pentru organismul uman, deoarece produce rodopsina, pigmentul necesar pentru a vedea în întuneric. Cu alte cuvinte, este imperios ca această vitamină să nu lipsească sub nicio formă din alimentație, chiar dacă o mică parte rămâne stocată în ficat, ca rezervă. Tot vitamina A este cea care contribuie la o bună consolidare a oaselor, la menținerea eficacității sistemului muscular, dar și la formarea globulelor roșii și a anticorpilor, având un rol extrem de important în buna funcționare a sistemelor imunitar, digestiv și reproductiv. În plus, vitamina A are efecte pozitive asupra celor care suferă de fibroză chistică și este un ajutor de nădejde pentru copiii care au avut rujeolă, îmbunătățește memoria și reduce îmbătrânirea prematură. Deficitul de vitamina A se traduce în organism printr-o serie de simptome precum senzație de ochi uscați, ochi cu vinișoare roșii, buze uscate și crăpate, mai ales la colțurile gurii, pete maronii pe piele și uscarea acesteia. În mod natural, vitamina A se regăsește în alimentele de origine animală, respectiv ouă, ficat, pește gras, lapte integral și produse derivate, adică smântână și unt. O sursă impresionantă de vitamina A o conține uleiul de ficat de cod. Totodată, bogate în această vitamină sunt și legumele verzi, ca spanacul și salata verde, lămâile și grepfrutul, mangoul, portocalele, morcovii. Doza zilnică recomandată este de 5.000 UI (n.r. - unități internaționale) pentru bărbați și 4.000 UI pentru femei.
Deficitul de B2 favorizează dezvoltarea leziunilor precanceroase la nivelul esofagului
Inamicii vitaminelor din complexul B, esențiale pentru buna funcționare a organismului, sunt alcoolul, fumatul, stresul, anticoncepționalele și antibioticele. Specialiștii afirmă că doar vitamina B3 este produsă de corp, e adevărat, într-o mică măsură, toate celelalte trebuind procurate zilnic din alimentație. Deficiențele vitaminelor B se asociază cu anemii, neuropatii, psihoze și depresii puternice, dar și cu modificări ale pielii. În același timp, deficitul de vitamina B2 duce la apariția leziunilor precanceroase la nivelul esofagului, dar și la afecțiuni ale stomacului, mai ales la vegeta- rieni. În ceea ce privește vitamina B9, cunoscută și sub denumirea de acid folic, este implicată în multiplicarea celulelor și în metabolismul aminoacizilor. Atenție! Femeile însărcinate pot suferi de deficit de vitamina B9, de aceea administrarea în perioada concepției previne apariția malformațiilor congenitale! Pentru a avea suficientă vitamina B1 consumați carne și organe, alături de ciuperci, nuci, arahide, drojdie de bere și fasole. Peștele, laptele, brânza, albușul, icrele, organele, carnea, spanacul, varza, fasolea verde, ardeiul gras, caisele și orezul sunt responsabile de necesarul de vitamina B2. Pentru o cantitate optimă de vitamina B3 nu trebuie să vă lipsească cerealele integrale, ouăle, cartofii, roșiile, migdalele și orzul, iar sursele cele mai bune de vitamina B5, legată de lupta cu stresul, sunt drojdia de bere, ficatul de vită, soia, ovăzul, semințele de floarea-soarelui, ardeiul gras roșu și avocadoul. Cine nu are îndeajuns vitamina B6 trebuie să consume nuci, linte, soia și banane. Printre simptomele deficienței de vitamina B7 (biotina) se regăsesc căderea părului, prezența constantă a crampelor musculare, convulsii, lipsa de coordonare musculară și de tonus muscular. La cei mici, lipsa de biotină se manifestă prin apariția cojițelor, acele pete galbene din jurul scalpului micuțului, pe cap și pe pielea din spatele urechilor. Cele mai bune surse de vitamina B7 sunt morcovii, roșiile, migdalele, ouăle, ceapa, varza, castraveții, conopida, laptele de capră și cel de vacă. O cantitate mică de vitamina B8 trebuie suplimentată cu gălbenuș, lapte, nuci și porumb. Spanacul, broccoli, soia și drojdia de bere vă aduc necesarul de vitamina B9, iar carnea, ouăle, peștele și fructele de mare țin departe scăderea de vitamina B12.
Vitamina C provine, 90%, din fructe și legume proaspete
Dacă nu este diagnosticată la timp și tratată urgent, deficiența de vitamina C duce la icter, edeme, dificultăți respiratorii, probleme nervoase, febră sau convulsii. Oamenii de știință afirmă că sângerarea din interiorul creierului și în jurul inimii poate provoca moartea unei persoane care are un deficit de vitamina C netratat. Îmbucurător este faptul că această problemă se poate corecta printr-o dietă corespunzătoare, 90% din vitamina C provenind din legume și din fructe proaspete. Se recomandă introducerea în alimentație de citrice, fructe de pădure, pepene galben și verde, kiwi, spanac, ardei roșu și verde, roșii, conopidă, varză, broccoli, cartofi, lapte proaspăt, pește și organe. Consumați cât mai mult fructele și legumele în stare naturală, întrucât gătirea scade conținutul de vitamina C cu aproximativ 40%. Bogate în acest tip de vitamină sunt și ceaiul de măceșe, hibiscusul, echinacea, ghimbirul și ceaiul verde. În ceea ce privește vitamina D, numită atât de frumos „vitamina soarelui”, este esențială atât pentru a avea oase rezistente, cât și pentru a asimila calciul, un alt element important pentru buna funcționare a organismului. Carențele de vitamina D duc la apariția rahitismului, tulburări cognitive la persoanele în vârstă, astm bronșic, depresie și chiar cancer. Un rol mai puțin cunoscut al acestei vitamine este că are un impact incredibil în bolile autoimune, reglează secreția de insulină și sensibilitatea la insulină. Important de știut este că un consum insuficient de grăsimi sau digestia defectuoasă a acestora reduce absorbția de vitamina D. Cele mai bune surse de vitamina D sunt soarele, ficatul de cod, somonul sălbatic, urmate de lapte, brânză și gălbenuș.
Uleiurile vegetale, cea mai bună sursă de vitamina E
Necesară pentru întreținerea structurală și funcțională a mușchilor scheletici, vitamina E ajută, totodată, la formarea celulelor roșii din sânge, dar și la menținerea vitaminei A în organism. De asemenea, joacă un rol preventiv în bolile cardiovasculare, cancer, simptomele Alzheimer și compli- cațiile diabetului, în special în ceea ce privește afecțiunile ochilor. La nivelul pielii, această vitamină previne ridurile și îmbătrânirea prematură, ajută la vindecarea acneei și a cicatricelor. Lipsa de vitamina E apare în special la persoanele care suferă de fibroză chistică, pancreatită sau colestază, dar și la copiii născuți prematur. Simptomele lipsei de vitamina E constau în slăbiciune musculară, reflexe scăzute, probleme la mers, dificultăți de vedere. Sursele naturale de vitamina E sunt reprezentate de uleiuri vegetale (măsline, argan, soia, floarea-soarelui, porumb), avocado, spanac, germeni de grâu, cereale, ficat, ouă, muștar, frunze de sfeclă, nuci, alune, fistic.