Main menu

header

cotnari wide

678 12 1de Cătălin Tăgârță şi Adrian Barna

Organizația Mondială a Sănătății recomandă alăptarea exclusivă la cererea copilului (deci nu la program) timp de șase luni. Odată cu diversificarea alimentației, alăptarea se continuă în paralel, ca și completare la mesele de lapte, nu ca înlocuire a lor, până la vârsta de 2 ani și peste, cât timp o doresc atât mama, cât și copilul. Această recomandare se datorează faptului că, de mulți ani, există deja numeroase studii ce demonstrează beneficiile acesteia atât pentru copil, cât și pentru mamă. Despre alimentația ideală a micuțului am aflat mai multe de la Livia Toboșaru, moașă licențiată la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, consultant în alăptare certificat IBCLC, consultant certificat internațional în babywearing, educator prenatal certificat Lamaze și „doula” (prietenă la naștere).

„Colostrul e ca un prim vaccin”

- Livia, ai spus la cursul despre alăptare, pe care îl susții gratuit de cinci ani, aproape săptămânal, la Prăvălia Părinților din București, că ești mama a patru copii - născuți natural și alăptați - și că alăptezi de aproape 11 ani. Ce le poți spune viitoarelor mame pentru a le încuraja?

- Cred că primul lucru pe care aș vrea să-l rețină toate mamele este că se poate, chiar dacă pentru majoritatea este greu la început. Conform studiilor, 85% dintre femei întâmpină greutăți în alăptare și au nevoie de ajutor. O statistică UNICEF din 2016 arată că doar aproximativ 12% dintre mamele din România alăptează exclusiv până la 6 luni, în timp ce în țările scandinave, care au cea mai mare rată a alăptării din lume, proporția este între 80% şi 90%. Toate mamele pot alăpta, chiar dacă nu exclusiv. Și asta e cel mai important de reținut: orice cantitate de lapte matern e foarte prețioasă pentru copil. Iar mamele care nu reușesc să alăpteze exclusiv au nevoie de ajutor pentru a-și crește lactația cât de mult pot ele și pentru a suplimenta copilul în așa fel încât, în timp, acesta să nu ajungă să refuze sânul.

- E adevărat că nașterea prin cezariană poate întârzia instalarea lactației?

- Puțini știu că rata mare de cezariene de la noi din țară contribuie la rata mare de eșec în alăptare. Practic, prin operație - mai ales dacă este efectuată la rece (n.r. - adică programată la o anumită dată, și nu este făcută atunci când apare de la sine travaliul) este îngreunat mult startul în alăptare, mama neputând pune copilul la sân la fel de repede și de des în primele zile, ceea ce de multe ori întârzie creșterea lactației. În multe cazuri, deja din a doua parte a sarcinii sânii încep să secrete lapte sub formă de colostru, care este prezent la naștere, când alăptarea ar trebui să înceapă imediat. Colostrul este un lapte foarte special, foarte concentrat în anticorpi, e ca un prim vaccin. De aceea e foarte recomandat ca bebelușii să beneficieze cât mai mult de el încă de la naștere, să nu fie separați de mamă și hrăniți imediat cu lapte praf!

„Laptele își schimbă compoziția în funcție de necesitățile sugarului”

678 12 2- Și totuși, copiii născuți prin cezariană pot fi și ei alăptați...

- Desigur. Mamele care au indicație clară de la medic pentru operație nu trebuie să se descurajeze, întrucât cu răbdare și cu ajutor din partea cadrelor medicale, a altor mame experimentate sau a unui consultant în lactație, până la urmă vor reuși. Nu este ușor, mai ales la început, dar merită, ținând cont de toate beneficiile laptelui matern, precum și de relația și de atașamentul dintre mamă și copil.

- Spune-ne mai multe despre laptele matern!

- Compoziția laptelui matern nu este uniformă, precum cea a laptelui praf, ci se schimbă în permanență atât în timpul unui episod de alăptare, cât și în funcție de vârsta copilului, de momentul zilei, de starea sa de sănătate. Principalii compuși și nutrienți sunt acolo tot timpul, dar proporțiile se schimbă. De exemplu, când copilul este bolnav, laptele matern conține mai mulți anticorpi decât atunci când el este sănătos. În plus, nutrienții din laptele matern se absorb mult mai bine decât cei din laptele praf - să luăm doar exemplul fierului, care se absoarbe până la de cinci ori mai mult decât cel din laptele praf. Laptele matern nu își pierde din proprietățile imunitare și nutriționale nici după vârsta de 1 an. Din această cauză, Organiazația Mondială a Sănătății recomandă alăptarea până la cel puțin 2 ani. Aceasta nu este limita maximă, mama poate continua cât dorește. Cu timpul, copilul își pierde interesul pentru supt; iar multe mame din întreaga lume practică autoînțărcarea.

„Puneți bebelușul la piept cât mai repede și des după naștere”

- E adevărat că e bine ca mamele să ajute la creșterea lactației încă din primele zile de după naștere?

- În primele zile după naștere, nivelul de prolactină (hormonul specific lactației datorită căruia glanda mamară din sân secretă lapte) începe să crească și mai mult decât în sarcină, iar în zilele trei-patru după naștere crește și lactația mai mult, de aceea unele mame se confruntă atunci cu „furia” laptelui. Dar dacă bebelușul nu este pus la sân din diverse motive sau mama nu se mulge în cazul în care bebelușul nu suge, corpul său înțelege că nu e nevoie de lapte și lactația scade, apoi se oprește. De aceea este important să acționați încă de la început - e recomandat ca bebelușul să fie pus la sân chiar în sala de naștere și să fie lăsat acolo cel puțin o oră - numită „ora magică” -, și apoi să nu fie separat de mamă pe perioada spitalizării dacă nu sunt probleme grave. Iar dacă apar de la început dificultăți, să cereți ajutor cât mai repede! Dacă mama nu poate pune copilul des la sân sau dacă el nu poate suge din diverse motive (fie este prematur, fie are icter etc.), atunci mama ar trebui să se mulgă ea des, la maximum două-trei ore, pentru a stimula și a crește lactația - mulsul se face chiar și în gol, pentru efectul de stimulare.

Funcționează pe principiul cerere-ofertă

678 12 3- Cunosc mame care spun că nu au lapte suficient ori că laptele lor nu este bun... E posibil?

- Laptele matern este întotdeauna bun. Sunt cazuri, cum spuneam, în care nu este suficient, iar acestea sunt cele în care e nevoie să se apeleze la specialist pentru a crește lactația cât mai repede și a nu o pierde. Alăptarea funcționează după principiul cerere și ofertă: cu cât se cere mai mult (prin suptul bebelușului sau prin muls), cu atât se produce mai mult. Dacă nou-născutul suge mult și des, se produce lapte; dacă nu există cerere, nu se mai face lapte. Dacă bebelușul primește mult supliment de lapte praf, spre exemplu, el va dormi mai mult și va suge la sân mai puțin și mai rar, iar organismul mamei va considera că bebelușul s-a săturat cu cantitatea oferită de el și nu va produce mai mult. De aceea e important ca micuţul să fie pus la sân cât mai des, la cel mult trei ore, inclusiv noaptea! Cum vă dați seama că îi este foame mai des de atât? Nu trebuie să așteptați să plângă! E suficient să îl vedeți că întoarce capul stânga-dreapta, că plescăie, că scoate limbuța... acestea sunt semne clare că el caută sânul. În plus, bebelușii nu sug doar de foame sau de sete, ci și pentru liniștire. Alăptarea nu reprezintă doar o cantitate de lapte ingerat și digerat, deoarece bebelușul e mult mai mult decât un tub digestiv. El e o persoană cu emoții și nevoi emoționale, iar alăptarea îi aduce un sentiment de securitate, de siguranță și de confort, ceea ce e foarte firesc și benefic.

„Atașarea greșită duce la formarea rănilor”

- Dacă bebelușul nu suge doar de sete sau de foame, cum ne dăm seama că mănâncă suficient?

- Ar trebui să aibă minimum opt alăptări în 24 de ore, deci ar trebui hrănit la două-trei ore maximum, inclusiv noaptea. Dacă nu se trezește singur, trebuie trezit, pentru a se hrăni des. Urmărim să fie activ la sân, să sugă viguros, nu doar să „stea” și, foarte important, știm că bebelușul se hrănește când înghite. Deci cu cât îl auzim înghițind mai des și mai mult, cu atât mai bine. De asemenea, urmărim numărul de urinări și de scaune: minimum trei scaune și șase urinări în 24 de ore. Apoi, bebelușul trebuie cântărit: la o săptămână după externare ar trebui să ia în greutate minimum 150 de grame, și după o lună, minimum 600 de grame. Zgomotul de înghițit e unul mai înfundat, din gât, nu trebuie confundat cu „țocăitul” la sân. Țocăitul înseamnă că bebe scapă sânul cu limba, ceea ce arată că atașarea nu e bună, că nu a prins sânul cu toată gurița, ci doar mamelonul, ceea ce este greșit.

Stomacul, în prima zi de viață, are o capacitate medie de cinci mililitri

- Cât de des trebuie să auzim sunetul de înghițit?

- De regulă, trebuie să fie un supt - o înghițitură. Însă în primele zile de viață colostrul este redus cantitativ, și bebe nu va înghiți mereu. Capacitatea stomacului unui nou-născut în prima zi de viață este de trei-șapte mililitri (în medie, cinci mililitri). Primele 24 de ore se consideră „ziua zero”, se recomandă să nu primească niciun fel de supliment, dar să fie pus la sân cât mai repede și mai des.

- Cât mănâncă un nou-născut? Mă refer la cantitate.

- Sânul nu este transparent și gradat precum biberonul, deci nu avem niciodată certitudinea cantității de lapte matern pe care o înghite. De aceea, e important să urmărim de la început numărul de alăptări, de urinări și de scaune, și apoi cum ia în greutate. Teoretic, cantitatea de lapte estimată se calculează astfel: ziua de viață înmulțit cu 10 mililitri. Spre exemplu, în ziua trei ar mânca 30 de mililitri la o masă, în ziua cinci se crește la 50 de mililitri, și tot așa, până în a șaptea zi de viață. Acestea sunt niște aproximări, la un bebeluș care e alăptat exclusiv și în primele zile de viață suge foarte mult și des la sân, lucrurile stau diferit. Aceste aproximări sunt însă utile în cazul în care suntem nevoiți să-i suplimentăm hrana, pentru a nu îi da prea mult. Cât despre metoda prin care îi dăm suplimentele, și aici este mult de discutat...

„Mamele de prematuri, recomandat să se mulgă cât mai repede”

- Multe mămici vorbesc despre „furia” laptelui. Ce e de făcut?

- În ziua trei-patru de la naștere apare o creștere normală a lactației, se numește angorjare fiziologică, iar dacă sânul nu e golit des în continuare prin supt sau prin muls, se poate instala „furia” laptelui. Atenție, coincide adesea cu ziua externării din spital, când poate mama e prinsă cu acte, bagaje, telefoane etc. Ce facem pentru a preveni? Punem bebelușul la sân la maximum trei ore, iar dacă acest lucru nu este posibil, mama se va mulge. Dacă nu se face asta în mod regulat, sânul se încarcă și... dacă nu e drenat, de aici apar problemele. Ajută mult dacă înainte de alăptat puneți căldură pe sân (duș sau comprese calde) și să faceți un masaj ușor.

- Cum se fac masajul sânului și mulsul manual?

- Cu o mână se susține sânul dintr-o parte, cu cealaltă se masează circular înăuntru, fără a mișca degetele pe piele. Se masează astfel sânul peste tot, de jur-împrejur. E mai eficient dacă se face acest masaj sub duș cald. După ce bebe suge, trebuie să simțiți că sânul s-a detensionat. Cât despre mulsul manual, nu se trage de mamelon în față, e dureros și ineficient! Se pun două degete de o parte și de alta a areolei (degetul mare și cel arătător), apoi se împing degetele în spate spre torace, iar apoi se strâng degetele ușor, unul spre celălalt, după care se repetă mișcarea. Se numește tehnica Marmet. Mulsul efectuat corect nu doare. Mamele de prematuri sau de gemeni e recomandat să se mulgă cât mai repede și manual, și cu pompă. Atenție: oboseala și stresul pot scădea lactația, de asta e important ca mamele să se odihnească mult, să doarmă ziua în același timp cu bebe, deoarece trebuie să se trezească odată cu el pentru a-l alăpta!

Ține și de foame, și de sete

- Cititoarele se vor întreba: de ce muls cu mâna când există pompe?

- Spre exemplu, în primele zile după naștere curge întâi colostrul. Am spus că acesta este foarte redus cantitativ și reprezintă un adevărat medicament pentru bebeluș. De aceea, fiecare picătură contează. Mulsul manual poate fi mai eficient pentru colectare. Se poate folosi o seringă sterilă de zece mililitri, de la care se scoate pistonul, pentru a colecta înăuntrul său picăturile de colostru. La pompă se pierde din cantitatea de colostru, care oricum e mică, dar asta nu înseamnă că pompele nu sunt bune. Ele pot fi folosite pentru a mulge chiar și în gol, pentru stimulare, dacă bebelușul nu suge sau suge puțin și rar.

- Este adevărat că laptele matern ține și de foame, și de sete?

- Da. De fapt, primul lapte pe care bebe îl înghite la un supt normal - mă refer după instalarea lactației în prima săptămână de viață, deci nu în primele zile când e colostru dens - are o consistență mai apoasă, rolul său fiind de a ține de sete. Dacă micuțului îi este foame și continuă să sugă mai mult, pe măsură ce se secretă mai mult lapte el devine tot mai consistent, mai gras. Recomandările oferite sunt generale, ele nu pot înlocui o consiliere personalizată, ce presupune o evaluare a stării de sănătate a mamei și a bebelușului și a situației lor specifice la momentul respectiv.

Alăptarea exclusiv la sân a copilului este esențială pentru un start sănătos în viață

Lăuza trebuie să mănânce normal

- Ce ne poți spune despre alimentația lăuzei care alăptează?

- Glanda mamară este un filtru mult mai bun decât placenta, deci restricțiile alimentare din sarcină nu mai sunt valabile (lactate nepasteurizate, fructe de mare, carne crudă etc.). Nu există studii științifice care să demonstreze că vreun aliment este interzis în alăptare. Dimpotrivă, mama are nevoie de toți nutrienții. Din acest motiv, nu se recomandă dietele restrictive în alăptare. E total greșit că mamelor li se interzice să mănânce fasole, varză, mazăre, fructe și legume crude sau chiar lactate, deși toate astea sunt surse importante de nutrienți. Dimpotrivă, se recomandă o alimentație cât mai sănătoasă și mai variată posibil. Așadar, ideal e să mâncați cât mai variat și să urmăriți copilul! Foarte rar apar reacții la ceva ce mama mănâncă, de aceea în alte țări nu există aceste diete restrictive preventive, adică pentru a preveni apariția colicilor. Știind aceste lucruri, nici eu nu am ținut niciun regim în toți acești ani, mi se pare foarte nocivă această recomandare. Toți copiii „au colici”, adică plâng, în principal pentru că au nevoie să fie ținuți mai mult în brațe, nu are niciun rost să se mai chinuie mama și cu regim. Pe vremuri se știau mai multe lucruri practice legate de alăptare și de naștere, de ele depindea supraviețuirea speciei, însă și acum cine își dorește se poate documenta din timp și, cu ajutor și cu răbdare, va reuși. La cursul gratuit de alăptare pe care îl susțin ofer părinților nu doar informații, ci și posibilitatea de a discuta liber și de a-și clarifica dilemele și a risipi din miturile atât de dăunătoare pentru ei. Au nevoie de informații corecte, actualizate, conform studiilor științifice, de multă încurajare și de ajutor practic, de aceea a apărut de mulți ani deja în Occident această specializare de consultant certificat internațional în lactație (IBCLC).

„Recomandările oferite sunt generale, ele nu pot înlocui o consiliere personalizată, ce presupune o evaluare a stării de sănătate a mamei și a bebelușului și a situației lor specifice la momentul respectiv“

Evitaţi sutienele care vă strâng!

- La ce soluții să mai recurgă mamele în caz de angorjare a sânilor?

- În afară de comprese calde și masajul sânilor înainte de supt, între alăptări se pot pune comprese cu frunze de varză crudă, strivite bine, ca pe șnițel... Trebuie evitate sutienele care strâng, iar dacă apare stare febrilă se poate lua Nurofen. O angorjare trece în mod normal în 24-48 de ore, dacă durează mai mult, adresați-vă imediat medicului! Cât despre rănile pe sâni, dacă apar, în primul rând trebuie corectată atașarea, iar pentru a grăbi cicatrizarea lor, cel mai simplu și la îndemână este aplicarea de lapte matern, urmată de lanolină sau de comprese cu gel cicatrizant.

Beneficii pentru ambele părţi implicate

Potrivit specialistei, printre cele mai importante și mai cunoscute beneficii ale alăptării pentru copil se numără: scăderea riscului de infecții respiratorii și digestive, de alergii, de diabet și de obezitate ulterior în viață. Așadar, alăptarea reprezintă o modalitate de a scădea rata morbidității și mortalității infantile (incidența bolilor și numărul deceselor copiilor de la 0 la 1 an), iar benefiicile sale au impact asupra sănătății pe termen lung, întinzându-se pe toată durata vieții, nu strict pe perioada alăptării. Printre cele mai cunoscute avantaje pentru mamă se numără: riscul mai scăzut de a suferi de cancer de sân, de uter și de ovare. Datorită beneficiilor multiple pentru mamă și copil, alăptarea este o chestiune de sănătate publică, fiind o modalitate gratuită de a preveni multe boli și decese.