Main menu

header

684 12 1de Carmen Ciripoiu şi Alexandru Brădescu

Oricât de mult au încercat marii savanți ai lumii să descopere misterele somnului, acesta va rămâne o enigmă greu de înțeles. Mai ales că în timpul odihnei apar fenomene cu adevărat ciudate, pe care nimeni nu le poate explica.

Paralizia însoțită de halucinații

Potrivit oamenilor de știință, aproximativ 7% din populația lumii suferă de așa-numita paralizie din timpul somnului cel puțin o dată în viață. Cum se manifestă aceasta? Creierul se trezește, ochii se deschid, dar corpul nu se poate mișca. În plus, persoana nu poate să vorbească, chiar dacă respirația nu îi este afectată, dar simte o senzație de presiune pe piept. Paralizia în somn apare de obicei în timpul tranziției dintre starea de somn adânc și veghe sau invers și poate fi însoțită de halucinații vizuale și auditive. Cel mai frecvent, ele apar la cei mici, acesta fiind unul dintre motivele pentru care micuții nu vor să doarmă singuri. În Antichitate, fenomenul a fost atribuit forțelor malefice.

Deprimarea, motivul apariției vorbitului

În orice etapă a nopții poate apărea și vorbitul în somn. Fenomenul se poate manifesta fie sub forma unor certuri, a unui discurs normal sau, din contră, a unuia greu de descifrat, șoptit sau cu strigăt. De cele mai multe ori, cei care scot sunete în somn par să vorbească singuri, dar sunt și momente când fac diverse conversații, fără să fie conștienți de comportamentul lor. Deși majoritatea celor care se manifestă prin vorbitul în somn nu au probleme medicale, specialiștii spun că ar putea fi vorba despre afecțiuni precum apneea de somn, tulburări ale comportamentului REM (atunci când o persoană interpretează visele prin mișcări sau cuvinte) sau sexomnia (când persoana face sex în somn). Vorbitul în timpul odihnei poate apărea, totodată, și dacă omul este privat de somn, e deprimat, stresat sau consumă alcool ori droguri. Dacă acest fenomen apare frecvent, poate aduce cu sine boli cardiovasculare, diabet și obezitate. Oamenii de știință afirmă că, în situaţia vorbitului în somn, subconștientul persoanei în cauză încearcă de fapt să lupte cu ceea ce o deranjează cu adevărat.

Somnambulismul se transmite genetic

În ceea ce privește somnambulismul, specialiștii îl descriu ca fiind opusul paraliziei în somn. Un episod de somnambulism poate dura de la câteva minute la o jumătate de oră și se manifestă de regulă după prima jumătate a nopții. Somnambulul nu ține minte nimic din ceea ce s-a întâmplat cu el, și de obicei are ochii deschiși, privirea încețoșată, așa că oricărei persoane din jurul său îi este greu să înțeleagă ce se întâmplă cu adevărat. Oamenii de știință spun că nu este bine să fie trezit, întrucât persoana aflată în acea stare e confuză, agitată și are un potențial agresiv. Cel mai bine este ca somnambulul să fie ghidat înapoi în pat, pentru a fi în siguranță. În ceea ce privește cauzele, se pare că cei care trec prin acest fenomen sunt foarte obosiți, au consumat alcool sau adorm cu multe gânduri. Dar episoadele de somnambulism pot fi declanșate și de un pat care nu e confortabil, privarea de somn, boala, stresul. Din nefericire, acesta se transmite genetic și apare cel mai frecvent la copii.

Sindromul capului care explodează

Chiar dacă știința nu poate explica, ezoriștii sunt de părere că persoanele care experimentează visul în vis sunt aplecate spre practicile spirituale. Cum se manifestă fenomenul? Persoana visează ceva, apoi se trezește și observă că lucrurile ciudate se petrec în continuare. Ce înseamnă asta? Că pur și simplu a visat că s-a trezit. O altă necunoscută din timpul somnului este și sindromul capului care explodează, când persoana care doarme este trezită brusc de un sunet puternic, asemănător unei explozii. Zgomotul acesta înspăimântător provine ori din mintea celui care o aude, ori din imediata apropiere. Specialiștii afirmă însă că aceste episoade, chiar dacă generează multă frică, nu sunt periculoase și nu sunt asociate cu nicio boală gravă. Există și momente când acest sindrom are loc odată cu insomnia și poate apărea și când persoana în cauză schimbă fusurile orare după zboruri lungi cu avionul.

Oprirea respirației

În ceea ce privește apneea din timpul somnului, adică oprirea respirației în același timp cu trezirea celui care doarme, pe parcursul acestui atac tensiunea arterială crește și coboară alternativ, ceea ce poate duce la apariția unor probleme cardiace. În zona de risc se situează persoanele în vârstă, dar și cele care suferă de obezitate, hipotiroidism și afecțiuni rinosinusale, ca și fumătorii. Există două tipuri de apnee în somn: cea obstructivă de somn, cea mai frecventă formă, cauzată de un blocaj al căilor respiratorii, de obicei atunci când ţesutul moale din partea posterioară a gâtului (faringelui) se relaxează intermitent în timpul somnului, și apneea de somn centrală, când căile respiratorii nu sunt blocate, dar creierul nu mai transmite semnale corespunzătoare muşchilor implicaţi în respiraţie.

Căzătura din pat

Există și persoane care percep starea de somn ca pe un leșin, respirația le încetinește, ritmul cardiac scade, mușchii devin extrem de slabi, iar omul simte cum cade de la înălțime, se agită și, într-un final, se trezește. Acesta este așa-numitul fenomen al căzăturii din pat, care se manifestă de regulă la cei care suferă de oboseală extremă, și este o senzație foarte neplăcută. Cât privește iluminarea din timpul somnului, un alt lucru care nu poate fi explicat, aceasta este un răspuns al creierului la o problemă pe care o persoană încearcă să o rezolve mai multe zile, se gândește obsesiv și dintr-o dată primește soluția mult-așteptată. Cel mai reprezentativ exemplu al iluminatului în somn rămâne cel al marelui savant rus Dimitri Mendeleev, care a avut revelația reprezentării Tabelului periodic al elementelor într-un vis. De asemenea, chimistul Kekulé a visat formula benzenului... O dovadă că visele pot fi adevărate surprize.

„Mai întâi dormi bine, abia apoi fă planuri“ (Walter Reisch, scenarist)

Experienţele astrale

Prin vise, omul experimentează, de fapt, dedublarea astrală spontană. În vechea Indie, iniţiaţii spuneau că „somnul ne este dat pentru a ne aminti de moarte, în timp ce visele ne obişnuiesc cu lumile astrale”. Dedublarea sau extracorporalizarea înseamnă de fapt ieșirea conștiinței afară din corpul fizic, care va fi văzut de undeva de sus. Fenomenul poate apărea spontan, în cazul unor traume, accidente, anestezii generale, dar și în momentele de odihnă. Specialiștii spun că nu este o halucinație și nici vreun joc al imaginației, unele persoane reușind să se proiecteze afară din corp și trăind o aventură incredibilă. La rândul lor, Sfinții Părinți spun că aceste situații caracterizează persoanele care nu și-au făcut rugăciunile înainte de culcare, care au adormit agitate, au greșit sau nu au reușit să facă fapte bune peste zi.