Main menu

header

694 12 1de Luana Mare şi Adrian Barna

Unele dintre jucăriile preferate ale copiilor sunt pe cât de adorate de aceştia, pe atât de toxice. Despre pericolele toxice la care sunt expuşi cei mici când se joacă, chiar şi cu unele jucării ce par inofensive la prima vedere, ne-a vorbit Radu Ţincu (foto), medic primar la secţia Terapie Intensivă-Toxicologie a Spitalului de Urgenţă Floreasca.

„Substanţa periculoasă e cea care face acea plastilină atractivă”

- Care sunt pericolele toxice ascunse în jucăriile celor mici?

- Aş vrea să vorbim despre nişte jucării la modă în ultimii ani, vestitele „slime”, acea plastilină sub formă de gelatină colorată pe care copiii o adoră. Aceste „slime” au devenit celebre prin faptul că sunt atât de elastice, dar tocmai substanţa pe care o conţin, borax (sodium tetraborate - E285) sau acid boric (E284), şi care îi oferă plasticitatea aceea extraordinară, consistenţa aceea lipicioasă, este sursa toxicităţii. Este exact substanţa care o face atractivă pentru copii.

- În ce fel alterează boraxul sănătatea celor mici?

- În momentul în care este într-o doză mai mare decât limita admisă se expune organismul la un toxic ce se poate manifesta ca un iritant pentru piele în primul rând, având în vedere că cei mici se joacă cu ele prin contactul direct. Poate avea loc producerea unor leziuni cutanate care pot să meargă până la descuamări ale pielii sau anumite leziuni sângerânde ale pielii prin iritaţii directe. Din păcate, copiii nu se rezumă la a se juca doar cu mâna şi de multe ori pot muşca din aceste jucării, pot înghiţi din substanţa respectivă, şi atunci aceasta va avea o toxicitate la nivelul tubului digestiv prin contact direct al toxicului cu mucoasa digestivă, producând dureri abdominale, greaţă, vărsături, scaune diareice, acesta fiind un efect toxic limitat, local, la nivelul tubului digestiv. Însă, în situaţia în care cantitatea ingerată este mai mare, o parte din această substanţă ajunge în circulaţia sangvină şi va produce o serie de manifestări toxice sistemice, şi aici putem vorbi despre apariţia tulburărilor neurologice. Pacientul devine ameţit, cu un tremur periferic, cu apariţia convulsiilor, iar dacă avem o cantitate foarte mare, se poate ajunge la comă şi la deces.

„Concentraţia maximă admisă de E284 este de 300 mg/kg”

694 12 2- Care sunt în prezent reglementările internaţionale referitoare la aceste jucării?

- În privinţa substanţei respective, există reglementări ferme la nivel european în ceea ce priveşte concentraţia maximă care poate fi regăsită în jucărie. Alerta a pornit din Marea Britanie, care a efectuat o serie de teste la producătorii acestor jucării. S-a observat că mulţi dintre producători nu respectă concentraţiile admise de borax. Concentraţia maximă admisă de borax este de 300 mg/kg. Pentru eşantioanele care au fost verificate în Marea Britanie, concentraţiile au fost de 1.200-1.400 mg/kg, deci reprezintă de trei ori mai mult decât concentraţia maximă admisă.

- Pericolul vizează şi „slime”-urile care ajung pe piaţa românească?

- Desigur. Se ajunge la nivel toxic prin faptul că, la nivelul jucăriei, concentraţia este mult mai mare decât cea permisă, iar această concentraţie se distribuie la un organism care are o greutate mică. Şi atunci, cantitatea distribuită pe kg/corp este foarte mare. De aceea s-a pornit această alertă pe care o susţin şi eu. Practic, nu este copil care să nu aibă un slime, iar internetul abundă de filmuleţe despre cum să prepari aşa ceva acasă.

„Colorantul toxic poate fi sigilat cu o peliculă subţire, incoloră”

694 12 3- Mai sunt şi alte pericole toxice în jucăriile obişnuite?

- Există foarte multe studii, în ultimii ani, care ne arată că, de exemplu, pentru jucăriile din plastic, colorate, în special venite din ţările din spaţiul extracomunitar, s-au folosit o serie de coloranţi care conţineau cantităţi mari de plumb. Copiii folosesc jucăriile odată tactil, dar le şi muşcă, le gustă, iar saliva lor intră în contact cu suprafaţa aceasta colorată, iar anumite componente toxice se pot absorbi prin mucoasa bucală sau prin piele, şi atunci ajung să intoxice.

- Ce ar trebui să facem pentru a evita aceste pericole toxice? Interzicem copiilor acele „slime”?

- Nu. Trebuie să avem grijă de unde cumpărăm jucăriile. Producătorii de jucării pentru copii, cei care respectă procedura, în primul rând că nu folosesc vopseluri care au la bază plumbul, pe de o parte, şi, pe de altă parte, folosesc peste culoare o peliculă foarte fină de plastic incolor, netoxic, şi care să protejeze suprafaţa colorată de saliva copiilor. Saliva are o serie de proprietăţi, printre care şi unele dizolvante, şi atunci, unele substanţe din interiorul plasticului colorat pot să fie eliberate. De asemenea, trebuie să respectăm indicaţia legată de vârstă pentru că, dacă jucăria este pentru copii de peste o anumită vârstă, acest lucru nu înseamnă că nu se pot juca şi ceilalţi copii mai mici, dar riscul de a înghiţi din jucărie sau riscul de a intra în contact prin muşcare sau prin salivă cu componente toxice este foarte mare. De aceea, respectarea vârstei când alegem o jucărie pentru cei mici este un element care ne protejează copilul de orice risc toxic.

„Copiii folosesc jucăriile odată tactil, dar le şi muşcă, le gustă, iar saliva lor intră în contact cu suprafaţa aceasta colorată, iar anumite componente toxice se pot absorbi prin mucoasa bucală sau prin piele, şi atunci ajung să intoxice“

„Au fost scoase de pe piaţă inclusiv biberoane toxice“

694 12 4- Care au fost măsurile care au fost luate la noi în ţară pentru evitarea acestor intoxicaţii?

- Dacă discutăm de materiale plastice, trebuie spus că s-au retras de pe piaţă o serie întreagă de jucării de acest fel care conţineau substanţe toxice. Când vorbim despre riscul la care supunem copiii în raport cu jucăriile, acesta este foarte mare şi trebuie să avem întotdeauna în vedere să alegem un producător care certifică faptul că jucăria nu este toxică. Nu trebuie să uităm că s-au retras chiar biberoanele din plastic de pe piaţă, cele care conţineau o substanţă toxică şi care sunt interzise în prezent la nivelul comunităţii europene.