Main menu

header

747 14 1de Adrian Barna şi Sorin Dumitrescu

Dacă faceți o scurtă documentare pe internet, aflați că există tot felul de diete de slăbire, unele care promit mai mult decât altele că vă vor ajuta să slăbiți într-un timp-record. Important este să nu apelați la diete drastice, ci să urmăriți câteva principii esenţiale pentru sănătate în primul rând, şi abia apoi pentru dietă. Una dintre dietele în discuție este cea cu magneziu.

Sunt trei principii

Există trei principii importante după care funcţionează magneziul în organismul nostru, principii de care trebuie să ţinem cont: magneziul ajută procesul de digestie, absorbţie şi transformare a proteinelor, grăsimilor şi carbohidraţilor ce ajung în organism; magneziul este necesar pentru insulină, astfel încât să deschidă membranele celulare pentru absorbţia glucozei; magneziul ajută la prevenirea evidențierii genelor obezităţii.

Controlează digestia

Magneziul şi vitaminele din complexul B-urilor reprezintă nutrienţi ce oferă energie organismului: ei activează enzimele care controlează digestia, absorbţia nutrienţilor şi utilizarea proteinelor, grăsimilor şi carbohidraţilor în organism. Lipsa nutrienţilor pentru energie duce la o utilizare nepotrivită a alimentaţiei, de care se pot lega simptome ale hipoglicemiei, anxietăţii sau obezităţii. Poftele şi supraalimentarea pot fi o simplă dorinţă de a umple un gol mare de nutrienţi ce lipsesc din mâncarea procesată. Motivul pentru care continuați să mâncați calorii goale, care se transformă în kilograme în plus, este acela că nu respectați cerinţele nutriţionale ale organismului dumneavoastră. Magneziul este un nutrient necesar reacţiei chimice, care permite insulinei să introducă glucoză în celule, unde aceasta din urmă este implicată în producerea energiei pentru organism. Dacă nu există suficient magneziu pentru acest proces, atât insulina, cât şi glucoza ajung la un nivel crescut. Excesul de glucoză se depozitează ca grăsime în organism şi contribuie la obezitate. Excesul de insulină poate crea o predispoziţie către diabet. Şi mai mult decât atât, magneziul poate neutraliza efectul stresului, care este direct implicat în procesul de creştere în greutate.

Este stăpânul mineralelor

Multe persoane suferă de lipsa de magneziu. Dar cele mai multe nici nu sunt conştiente de faptul că le lipseşte acest mineral vital. Nutriţioniştii numesc magneziul stăpânul mineralelor, pentru că este implicat în peste 300 de procese enzimatice diferite care contribuie la buna funcţionare a corpului.

Crampe sau spasme musculare

Dacă ați avut vreodată crampe, ştiți cât sunt de neplăcute, fie că apar când stați la birou sau vă trezesc în miezul nopţii! Crampele musculare apar ca urmare a spasmelor musculare, care sunt contracţii involuntare ale muşchilor. Magneziul relaxează muşchii la nivelul întregului corp, astfel încât atunci când aveți deficit de magneziu muşchii se vor contracta involuntar.

Dificultăţi cu somnul

Milioane de occidentali au probleme cu somnul: fie că nu pot adormi, fie că se trezesc des în timpul nopţii. Magneziul joacă un rol important în funcţionarea sistemului central nervos. În lipsa magneziului, puteți suferi de insomnii. În timpul nopţii, nivelul de magneziu scade, ceea ce poate duce la o durată scăzută sau la o calitate deficitară a fazei REM a somnului, care este o parte esenţială a ciclului de somn necesar în refacerea minţii şi a corpului.

Poftă de ciocolată

Ciocolata neagră conţine mult magneziu, iar un pătrat de ciocolată furnizează 24% din necesarul zilnic. Dorinţele acute de ciocolată pot fi un alt semn al deficienţei de magneziu. Corpul vă spune uneori prin pofte ceea ce-i lipseşte.

Anxietate

Magneziul este un mineral cu efecte puternice de relaxare. Dacă suferiți de anxietate, poate fi un semn că sistemul central nervos nu primeşte suficient magneziu. Când vă simţiți copleşit de anxietate, luați 200 mg magneziu pentru a vă simţi mai relaxați.

Tensiune ridicată

Multe persoane se miră că au tensiunea ridicată, deşi au un regim alimentar sănătos. Magneziul poate fi cauza. O altă funcţie importantă a magneziului este de a relaxa şi de a dilata vasele de sânge. Când aveți un nivel scăzut de magneziu, vasele de sânge se contractă, punând presiune pe artere. Un nivel adecvat de magneziu poate echilibra şi electroliții. Un nivel dezechilibrat de electroliţi poate mări presiunea arterială.

Ritm cardiac neregulat

Se întâmplă des ca persoanele care dezvoltă aritmii cardiace să fie trecute pe reţete medicamentoase. Inima este un muşchi, iar sistemul cardiovascular depinde în mare măsură de magneziu pentru a funcţiona corespunzător. Dacă inima nu are suficient magneziu, nu se poate contracta corespunzător, ceea ce poate cauza bătăi de inimă neregulate.

Constipaţie

Dacă vă constipați regulat, este un semn că suferiți de lipsă de magneziu. Când nivelul de magneziu este scăzut, intestinele se contractă mai mult, făcând mai dificilă alunecarea scaunului. Magneziul relaxează intestinele, dar are şi efect osmotic asupra lor, împingând apa prin ele şi înmuind scaunul. Citratul de magneziu poate fi folosit pentru a combate constipaţia. Mulţi dintre cei care suferă de simptomele descrise anterior vor simţi îmbunătăţiri imediate după ce măresc aportul de magneziu.

Magneziul este elementul chimic din tabelul periodic al elementelor care are simbolul Mg şi numărul atomic 12. Magneziul este al optulea element şi al treilea metal după aluminiu şi fier ca abundenţă în scoarţa solidă  terestră, formând aproximativ 2% din masa acesteia. Este al treilea ca şi componență în sărurile dizolvate în apa mării

Ce aveţi voie să consumaţi

Pentru a şti în ce limite vă încadrați, iată mai jos informaţii legate de doza zilnică recomandată de magneziu, pe categorii de vârstă şi pe sexe:

Vârstă            Bărbaţi               Femei

14-18 ani        410 mg             360 mg

19-30 de ani    400 mg             310 mg

+31 de ani       420 mg             320 mg

Pentru a satisface nevoile de magneziu ale organismului, iată care sunt alimentele bogate în acest mineral: kiwi, banane, seminţe de in, seminţe de susan, seminţe de floarea-soarelui, ananas, avocado, legume cu frunze verzi, migdale, fistic, nuci, cereale integrale, fasole, mazăre, portocale, caise deshidratate, smochine. În cazul în care alimentaţia nu vă permite să vă asigurați necesarul zilnic de magneziu, puteți recurge la suplimentele alimentare.