de Carmen Ciripoiu şi Sorin Dumitrescu
Să fie oare glutamatul de sodiu „drogul” cel mai puternic al secolului al XXI-lea? Oamenii de știință susțin că doar 0,6% din această otravă gustoasă din farfurie este suficient pentru a-i determina pe oameni să consume mult mai multe alimente și mult mai repede. Iată cât de periculos este acesta pentru sănătate.
Păcălește creierul
Descoperit la începutul secolului al XIX-lea în Japonia, glutamatul de sodiu a fost extras în trecut din alimente bogate în proteine, precum algele. În prezent, acesta este produs printr-un proces industrial de fermentaţie și poate fi întâlnit și sub denumirile de monosodium glutamat, natrium glutaminat, E 621 (conform regulamentelor europene). Folosit în cea mai mare cantitate în alimentele fabricate artificial, dar și în semipreparate precum supe concentrate, sosuri, condimente, mezeluri, îngheţată, budinci etc., acesta păcălește creierul, dându-i senzația că alimentul din farfurie este foarte gustos. Ceea ce este doar o senzație, nimic adevărat. Cine sunt cei mai sensibili la glutamatul de sodiu? Majoritatea persoanelor care, după ce îl consumă, invocă simptome ca greață, dureri de cap, ameţeli, palpitaţii, slăbiciune şi oboseală. Toate acestea sunt cunoscute sub denumirea de „simptomul mâncării chinezeşti”.
Cele mai bogate surse
Potrivit oamenilor de știință, cele mai bogate surse de glutamat sunt drojdia autolizată, caseinatul de calciu, gelatina, proteinele hidrolizate, caseinatul de sodiu, extractul de drojdie, proteinele texturate, carrageenanul, guma vegetală, condimentele, aromele, bulionul, concentratul de roşii, supa de carne, malţul din orz, extractul de malţ, aroma de malţ, proteinele din lapte, izolatul proteic din lapte, concentratul proteic din lapte, proteinele din soia, izolatul proteic din soia, concentratul proteic din soia, sosul de soia, extractul de soia, chipsurile, floricelele, supele instant, condimentele, pateul de ficat, pateul vegetal, salamul, parizerul, crenvurştii. Însă, deși pare greu de crezut, glutamatul se regăsește și în alimente naturale, precum drojdia de bere, ciuperci, roşii, brânzeturi şi extracte vegetale. Motiv pentru care se estimează că aproximativ 6% din dieta zilnică a unei persoane este alcătuită din glutamatul de sodiu (MSG).
Ce preparate conțin cele mai mari valori
După numeroase cercetări, specialiștii au ajuns la concluzia că unele semipreparate pot conţine valori periculos de mari de glutamat fără a fi „aditivate” cu E 621. Mai mult, aceștia afirmă că, dacă un produs alimentar are ca ingrediente „proteină vegetală hidrolizată” (care conţine până la 30% glutamat), „proteină din plante hidrolizată”, „arome naturale”, „aromatizanţi”, sau „extract Kombu”, atunci glutamatul este prezent în acel aliment în cantităţi suficient de mari pentru a vă atrage atenţia. De-a dreptul înspăimântător este raportul JECFA Toxicology Study, FAO Nutrition Meetings Report Series, potrivit căruia dacă un adult consumă două kilograme de alimente pe zi, înseamnă că primește o doză de 12 grame de glutamat de monosodiu. Iar o astfel de doză, spun studiile, reușește să omoare un șobolan în greutate de un kilogram.
Responsabil de creșterea secreției de insulină
Tot oamenii de știință spun că glutamatul de sodiu este responsabil de dereglările hormonale, dar și de creșterea secreției de insulină. Iar acest lucru s-a observat atât pe studii realizate pe șoareci, cât și pe subiecți umani. Mai mult, glutamatul de sodiu reușește să reducă secreția hormonului de creştere în timpul adolescenţei. Iar „gradul acestui defect în secreție este proporţional cu gradul de obezitate”, afirmă specialiștii.
Afectează copilul încă din pântecele mamei
Un adevăr îngrijorător este legat și de micuții aflați în pântecele mamei, în anii 1980 și 1990 cercetătorii descoperind că glutamatul de sodiu depășește chiar bariera pusă de placentă și pune în pericol fătul. Iată ce spun studiile: „S-a demonstrat că glutamatul de monosodiu (MSG) penetrează bariera placentei. Activarea excesivă a receptorilor de glutamat şi supraîncărcarea intracelulară cu calciu indusă de către MSG, care, în cele din urmă, conduce la moartea neuronilor, ar putea rezulta într-o reducere a capacităţii de învăţare şi de memorare a puilor de şoareci, dacă mama a fost tratată cu MSG pe când purta puiul în pântece”. Acesta este motivul pentru care, în anul 2003, cercetătorii M. Hermanussen şi J.A. Tresguerres au tras un puternic semnal de alarmă: „Sugerăm cu tărie abandonarea agentului aromatizator glutamat de monosodiu şi reconsiderarea dozelor zilnice de proteine şi de aminoacizi recomandate în timpul sarcinii”.
Scade nivelul de atenție și de concentrare
Dacă începeți să deveniți antisociali și să aveți un comportament agresiv, de vină este și glutamatul de sodiu care, pe de altă parte, scade și nivelul de atenție și de concentrare. Și pentru că cei mici sunt, din păcate, mari consumatori de chipsuri și supe la plic, unde se găsește MSG din belșug, să nu vă mai mire de ce devin din ce în ce mai greu de strunit. De parcă toate acestea nu ar fi de ajuns, studiile au arătat că tot glutamatul este cel care distruge zonele cerebrale responsabile cu concentrarea şi atenţia şi, în general, slăbeşte capacităţile cognitive, atât la animale, cât şi la oameni, chiar din faza intrauterină, dacă mama a consumat multe alimente bogate în glutamat. Să se mai mire cineva atunci de faptul că majoritatea copiilor au rezultate din ce în ce mai slabe la învățătură sau femeile devin infertile?
Folosiţi alimente şi condimente naturale
Cum să vă feriți organismul de neplăcerile pe care vi le-ar putea aduce glutamatul de sodiu? Folosiți doar ingrediente naturale, fructe și legume, dar și condimente naturale. Se recomandă să utilizați cât mai des anason, boia de ardei dulce, busuioc, chimen, cimbru, coriandru, cuișoare, ghimbir, hrean, mărar, mentă, leuștean, măghiran, muștar, nucșoară, ridiche, ardei iute, rozmarin, salvie, scorțișoară, șofran, tarhon, țelină, vanilie, care împreună cu sare și piper dau un gust foarte bun preparatelor culinare.