de Călin Popa şi Adrian Barna
Așa-numitul perfecționism direcționat spre imaginea exterioară, dar nu numai, a ajuns un subiect „fierbinte” de când experții au clasificat acest comportament ca afecțiune mintală, iar statisticile arată că fenomenul este în explozie în ultimii ani, căpătând proporții de epidemie.
Shakira: „Sunt foarte dură cu mine”
Unul dintre megastarurile momentului, Shakira, cântăreață cu 65 de milioane de fani pe rețelele de socializare, arată până unde trebuie să meargă o vedetă pentru a fi „perfectă” și câtă nefericire generează această obsesie. „Nevoia de a fi perfectă mă afectează. Sunt foarte dură cu mine în încercarea de a fi 100% perfectă. Întotdeauna există ceva care cred că aș fi putut face diferit sau schimba în bine”, explică vedeta, care a legat propriul perfecționism de momentul în care tatăl său a fost declarat falit, pe vremea când cântăreața era copil. Shakira sintetizează astfel un fenomen care este în creștere alarmantă și care, practic, este clasificat de lumea medicală ca afecțiune mintală sau personalitate obsesiv-compulsivă.
Poate duce la comportament suicidar
Acest comportament direcționat disproporționat spre perfecționism este deseori asociat cu grija excesivă pentru ordine, control și superatenție la detalii, iar afecțiunile asociate pot fi de la probleme grave de alimentație la anxietate, depresie, chiar comportament suicidar, notează „Daily Mail”. „Încercarea de a fi perfect pentru că așa îți face plăcere sau pentru o recompensă este ceva pozitiv, dar a forța perfecțiunea doar pentru că trebuie să demonstrezi altora că ești suficient de bun este ceva nociv”, explică specialistul Chris Ward, autor al lucrării „Less Perfect, More Happy” („Mai puțin perfect, mai fericit”).
Vulnerabilitatea pleacă din copilărie
Cei mai expuși la a genera comportamente de control excesiv sunt copiii și în special în urma divorțurilor, cei mici încercând prin perfecționism să facă ordine în lumea care li se pare dintr-odată anarhică și instabilă. „De asemenea, femeile care intră în anumite profesii dominate de bărbați au tendința de a face obsesii pentru perfecționism în tentativa de a le demonstra șefilor bărbați că sunt capabile să ocupe posturile respective. În același timp, perfecționismul este, fără îndoială, alimentat de social media, unde toată lumea încearcă să pară că duce o viață perfectă - cea mai bună sănătate, cea mai bună formă fizică, cea mai bună conexiune socială, cel mai mare succes etc.”, punctează Cary Cooper, profesor în cadrul Universității din Manchester.