Main menu

header

845 15 1de Ștefania Băcanu şi Adrian Barna

Tumorile nazosinusale sunt niște creșteri anormale în zona nasului şi a sinusurilor care se dezvoltă din interiorul pasajelor nazale şi a sinusurilor, până spre exterior. Factorii declanșatori sunt numeroși, este discutabilă moștenirea ge- netică. Din fericire, tumora nazală nu înseamnă neapărat cancer, dar trebuie tratată corespunzător. Daniela Ionescu, medic specialist ORL, ne-a vorbit despre tumorile benigne, care sunt și cum se manifestă fiecare, dar și cum pot fi abordate, astfel încât să nu creeze complicații.

„Cei mai predispuși sunt bărbații de 55-65 de ani”

- Ce sunt tumorile benigne nazosinusale ale nasului și unde sunt situate mai exact?

- Sunt formațiuni patologice benigne dezvoltate pe seama structurilor componente ale nasului, sinusurilor și ale maxilarului superior, și pot apărea la nivelul piramidei nazale, în fosele nazale, în sinusuri și în maxilar.

- Care sunt pacienții predispuși la astfel de afecțiuni și ce favorizează îmbolnăvirea?

- Cei mai predispuși sunt bărbații de 55-65 de ani, cu excepția polipului sângerând al septului nazal care apare mai des la femei. Fibromul nazofaringian este diagnosticat cel mai frecvent la băieți în prima parte a adolescenţei, iar mucocelul sinusal apare de obicei la bărbații între 20 şi 30 de ani. Patologia inflamatorie cronică rinosinusală poate fi un factor favorizant pentru apariția unora dintre tumorile nazosinusale. De asemenea, fumatul, problemele stomatologice neglijate, alergenii, expunerea la fum și substanțe chimice inhalatorii pot fi cauze. În etiopatogenia papilomului inversat a fost incriminat și factorul viral: virusul papilomatozei umane și virusul Epstein Barr. Cei mai periculoși sunt expunerea la chimicale inhalatorii, infecțiile nazosinusale neglijate și infecția cu papilomavirus.

„Putem controla factorii favorizanți prin evitarea expunerii la noxe chimice”

- Poate fi împiedicată apariția tumorii?

- Da, putem controla factorii favorizanți prin evitarea expunerii la noxe chimice, evitarea fumatului, tratamentul corect al rinitelor, al sinuzitelor, al alergiilor, tratamentul corect al infecțiilor dentare, diagnosticul și tratamentul corect al obstrucției nazale unilaterale și al epistaxisului.

- Care sunt cele mai întâlnite forme, cele benigne sau cele maligne?

- Cele mai întâlnite sunt tumorile benigne. Dintre tumorile benigne ale foselor nazale, mai frecvente sunt chistul dermoid și papilomul cornos, mai rar angiomul. Acestea sunt vizibile la nivelul piramidei nazale. Dintre tumorile benigne ale sinusurilor întâlnim mucocelul sinusal şi mai rar osteomul.

- Vorbiți-ne despre ele. Ce sunt chisturile dermoide, de exemplu?

- Sunt formațiuni sferice, mobile, de dimensiuni variabile, situate pe linia mediană în partea superioară a dorsului nazal, conținut alcătuit din sebum, care, prin infectare, pot fistuliza. De regulă, fistula nu se închide spontan, iar dacă se închide, secrețiile se acumulează în interior pentru a se redeschide ulterior. Pacientul observă o tumefacție la nivelul piramidei nazale care, uneori, evacuează conținut purulent. Papilomul cornos este o tumoră conjunctivo-epitelială cu predominanţă epidermică, prin hiperplazia stratului cornos, de culoare închisă. Apare în vestibulul nazal, putând obtura narina și, în timp, se poate maligniza.

„Pacientul ajunge la ORL pentru că sângerează foarte des”

845 15 2- Dar în cazul tumorilor foselor nazale?

- Aici, avem polipul sângerând al septului nazal, o formațiune unilaterală, pediculată, situată, de obicei, la nivelul septului în porțiunea anterioară. Este mai frecvent la femei, și apare la orice vârstă. Pacientul ajunge la ORL pentru că sângerează foarte des și are obstrucție nazală unilaterală, prezentând o formațiune rotundă, pediculată, muriformă sau vegetantă, care sângerează ușor la atingere. Papilomul, tumoră vegetantă, ce sângerează la atingere, iar pacientul prezintă obstrucție nazală, secreții nazale unilateral şi papilomul inversat nazosinusal care este o entitate particulară de tumoră benignă, cu evoluție malignă prin invadarea cavităților sinusale.

- Ce simte pacientul?

- Pacientul vine la ORL pentru că are probleme de respirație /miros, de obicei, unilateral, pentru că are secreții nazale unilateral sau pentru că sângerează frecvent unilateral. Rareori, observă o tumefacție/tumoră în interiorul nasului. Uneori, are nevralgie craniofacială sau cefalee.

„Tratamentul este chirurgical endoscopic”

- Ce variante de tratament există?

- Tratamentul este chirurgical endoscopic, precedat, obligatoriu, de embolizare preoperatorie a surselor de sângerare în cazul fibromului nazofaringian. În ceea ce priveşte polipul sinusocoanal, observăm o formațiune polipoasă unilaterală, cu punct de plecare sinusal și atârnă ca o limbă de clopot în rinofaringe. Dacă vorbim despre obstrucția nazală unilaterală, sinuzita unilaterală, secrețiile nazale unilateral, diagnosticul este clinic și endoscopic. Pentru tumorile de la nivelul piramidei nazale și al vestibulului, se recomandă ablaţia cu laser sau cu radiofrecvență. Pentru tumorile sinusale abordul endoscopic este cel mai corect, pentru că este funcțional, ablaţia tumorii este precisă și sub controlul vederii, lezarea țesuturilor învecinate este minimă, iar recuperarea postoperatorie, rapidă.

„Simptomatologia tumorilor nazosinusale este reprezentată de obstrucția nazală și epistaxisurile repetate, tulburări de miros, hipoacuzie unilateral, nevralgie trigeminală unilateral, otita seroasă și adenopatia laterocervicală unilateral“

„Benigne sunt osteomul şi mucocelul“

- Dar tumorile benigne sinusale cum se manifestă?

- Acestea au origine fie epitelială, fie conjunctivă și cele mai frecvente sunt osteomul și mucocelul. Primul apare prin perturbarea activității de formare a osului de la nivelul cavității sinusale, mai des la tinerii în perioada de dezvoltare a sistemului osos, înainte de 20 de ani, fără predilecţie de sex. Este descoperit întâmplător cu ocazia unei radiografii sau a unui computer tomograf de sinusuri, efectuate ca urmare a unor episoade de cefalee, nevralgie. Se poate trata chirurgical prin abord clasic sau endoscopic, în funcție de mărimea și de simptomatologia pe care o generează. În ceea ce priveşte mucocelul sinusal, acesta apare din cauza hipersecreției glandelor mucoase și a retenției acestor secreții cu distensia și eroziunea pereților sinusali cu subțierea acestora. Sediul de predilecţie este sinusul frontal și etmoidal. Este frecvent întâlnit la bărbați între 18 şi 30 de ani, foarte rar peste 45-50 de ani, iar cauza determinantă pare a fi inflamația cronică nesupurativă, dar și anatomia particulară a sinusurilor și a ostiumurilor sinusale. La debut, este asimptomatic, ulterior apar cefalee, nevralgie, senzația de plenitudine facială sau de greutate la nivelul capului, al feței și al frunții.