Main menu

header

861 15 1de Ştefania Băcanu şi Adrian Barna

Trombembolismul pulmonar se caracterizează prin prezența unuia sau a mai multor cheaguri de sânge în arterele pulmonare, cele care leagă inima de plămâni. Dacă dimensiunile acestora sunt mari, circulația sângelui către plămâni se poate bloca complet, iar pacientul riscă decesul. Roxana Maria Nemeș, medic şi președinte al Societăţii Române de Pneumologie, ne-a vorbit despre trombembolismul pulmonar, despre cauzele declanşatoare, despre simptomatologia pacientului, dar mai ales despre tratamentele care-l pot ţine în viaţă.

„Apare senzaţia de respiraţie grea”

- Ce este trombembolismul pulmonar?

- Trombembolismul pulmonar (TEP) reprezintă un blocaj în una dintre arterele pulmonare din plămâni. În majoritatea cazurilor, embolia pulmonară este cauzată de cheaguri de sânge care se deplasează către plămâni din venele profunde ale membrelor inferioare.

- Cum se manifestă? Care sunt primele semne ale bolii?

- Simptomele depind de mărimea cheagului de sânge ce poate bloca un vas mai mic sau mai mare. Cele mai frecvente simptome în trombembolismul pulmonar sunt dispneea (senzaţia de respiraţie grea sau dificultate în respiraţie care poate fi resimţită ca o lipsă moderată sau severă de aer), tahipneea (creşterea frecvenţei respiratorii), durerea toracică însoţită sau nu de tuse, hemoptizia (tuse cu sânge), tahicardie (ritm rapid al inimii), sincopă (pierderea stării de conştienţă pe o durată scurtă de timp sau leşin). Uneori, poate fi însoţită şi de febră uşoară. La nivelul membrelor inferioare, pot apărea simptome precum înroşirea gambei şi apariţia senzaţiei de căldură sau de durere în spatele ei. În cazul unui embolism pulmonar masiv, se poate instala stopul cardiac.

„Are şi cauze genetice”

861 15 2- Care sunt cauzele trombembolismului pulmonar?

- Cheagul de sânge provine în cele mai multe cazuri de la nivelul membrelor inferioare. Trombembolismul pulmonar poate fi favorizat de anumite situaţii considerate de risc prin staza venoasă (încetinirea pronunţată sau oprirea circulaţiei unui lichid în organism), din cauza imobilizării prelungite, a hipercoagulabilităţii sau a lezării peretului unui vas. Acestea sunt fractura de şold sau de membru inferior, traumatismele majore, intervenţiile chirurgicale abdominale, insuficienţa cardiacă, femeia gravidă în perioada postpartum, contraceptivele orale, accidentele vasculare cerebrale cu paralizie, ce imobilizează la pat pacientul mult timp, infecţia cu COVID-19, varicele membrelor inferioare, pacienţii cunoscuţi cu afecţiuni genetice procoagulante (trombofilii), pacienţii cu neoplazii, aflaţi în tratament chimioterapic sau călătorii pe distanţe lungi cu avionul.

- Este o afecțiune moştenită?

- Tromboza venoasă poate avea cauze genetice prin anumite deficienţe ale factorilor care, în mod natural, inhibă coagularea.

„Se impune efectuarea testelor de laborator şi a celor imagistice”

861 15 3- Când ar trebui să meargă pacientul la medic?

- Pacientul trebuie să meargă la medic cât mai repede după apariţia simptomelor enunţate anterior. Este foarte important de reținut faptul că trombembolismul pulmonar este o afecțiune frecventă, cu risc foarte mare, și impune o educație corectă a pacientului, însoțită de controale periodice, care pot preveni un nou episod.

- Ce analize sunt necesare pentru o diagnosticare clară?

- În acest context, se impune efectuarea testelor de laborator cum ar fi hemoleucograma, măsurarea unor parametri speciali, precum D-dimeri în sânge (fragmente de degradare a fibrinei) şi electrocardiograma. Acestea trebuie completate de examenele imagistice, precum tomografia computerizată pulmonară cu substanţă de contrast, foarte utilă în identificarea cheagurilor de sânge de la nivel pulmonar.

„Există risc de hipertensiune pulmonară”

- Ce complicații poate produce și în ce condiții?

- Embolia pulmonară poate pune viața în pericol. Aproximativ o treime din persoanele cu trombembolism pulmonar nediagnosticat la timp și netratat nu supraviețuieşte. Această afecţiune poate duce, de asemenea, la hipertensiune pulmonară.

- Spuneaţi că trombembolismul pulmonar poate duce la deces. În ce condiţii se produce şi care sunt pacienţii predispuşi?

- Da, trombembolismul pulmonar masiv poate produce decesul pacientului. Persoanele în cauză, care nu sunt diagnosticate la timp, de cele mai multe ori, prin neprezentarea din vreme la camera de urgenţă, şi au neşansa de a avea un trombembolismul pulmonar cu mobilizarea unui cheag masiv ce poate instala stop cardiorespirator, sunt predispuse decesului.

„Se recomandă utilizarea ciorapilor compresivi până la genunchi sau coapsă”

- Este o afecțiune ce poate fi asociată și cu alte boli?

- Bolile genetice ce induc un status procoagulant, precum şi neoplaziile (cancerul) sunt afecţiuni ce se pot asocia cu trombembolismul pulmonar.

- Dacă se descoperă timpuriu, se poate preveni îmbolnăvirea?

- Un rol major în prevenirea trombembolismului pulmonar îl constituie prevenţia apariţiei cheagurilor la nivelul venelor profunde ale membrelor inferioare ce se poate realiza prin utilizarea ciorapilor compresivi cu lungime până la genunchi sau până la nivelul coapsei, ce asigură o compresie gradată, ridicarea membrelor inferioare, când pacientul stă culcat în pat, şi sprijinirea lor pe un rulou sau pe anumite perne de suport, special create, mobilizarea precoce după o intervenţie chirurgicală sau exerciţii în avion în timpul zborurilor foarte lungi.

„La nivelul membrelor inferioare, pot apărea simptome precum înroşirea gambei şi apariţia senzaţiei de căldură sau de durere în spatele ei. În cazul unui embolism pulmonar masiv, se poate instala stopul cardiac“

„Trombembolismul pulmonar poate fi favorizat de anumite situaţii considerate de risc, fractura de şold sau de membru inferior, traumatismele majore, intervenţiile chirurgicale abdominale, insuficienţa cardiacă, contraceptivele orale, accidentele vasculare cerebrale cu paralizie, infecţia cu COVID-19 sau varicele membrelor inferioare“

„Tratamentul chirurgical este ultima opţiune“

- Un tratament adecvat ajută? Care sunt variantele?

- În cea mai mare parte a cazurilor, se administrează tratament cu rol de distrugere a cheagurile formate (anticoagulante). La pacienţii cu stare foarte gravă şi în anumite condiţii speciale, se poate încerca dizolvarea cheagului (tromb/embol) cu aportul unui tratament trombolitic ce se administrează cu un cateter. În situaţii foarte speciale, ca o ultimă opţiune, se poate lua în considerare şi un tratament chirurgical, prin inserarea unor filtre de venă cavă inferioară, ce au rolul de a împiedica deplasarea acestor cheaguri de sânge spre plămâni. Durata tratamentului depinde de fiecare caz și individ în parte, iar restricțiile referitoare la stilul de viață și recomandările speciale trebuie urmate îndeaproape.