de Georgiana Mihalcea
Atunci când simțiți că inima vă bate cu putere, mai repede și mai intens decât de obicei, mai mult ca sigur suferiți de palpitații. Acestea pot dura secunde, minute sau chiar mai mult timp și este posibil să le simțiți în piept sau la nivelul gâtului. Doctor Raluca Prisecaru-Sîrbu (medalion), medic primar cardiolog cu competență în Electrofiziologie invazivă în cadrul Clinicii Medicover Galați, ne-a dezvăluit faptul că pot apărea oricând, în timpul unei activități fizice, dar și când vă odihniți. De cele mai multe ori sunt asociate cu perioadele stresante, dar poate avea și alte cauze. Deși pot fi neplăcute, palpitațiile sunt frecvente și, în majoritatea cazurilor, inofensive.
„Ecocardiografia permite excluderea sau confirmarea unei patologii cardiace structurale”
- Ce sunt palpitațiile?
- Palpitațiile pot reprezenta fie bătăi neregulate ale inimii, fie senzația că inima sare o bătaie. Sunt unul dintre cele mai frecvente motive pentru care oamenii vizitează un cardiolog. Palpitațiile cardiace pot apărea în orice moment al zilei, uneori în repaus, alteori, pot fi declanșate de efort, consum de cafea, energizante, cola, ceaiuri sau modificări hormonale. Ele pot fi alarmante, dar rețineți că în majoritatea cazurilor nu sunt un semn al vreunei probleme cu inima. Cu toate acestea, ar trebui să verificați întotdeauna simptomele palpitațiilor cu medicul dumneavoastră de familie sau cu un specialist cardiolog. În cazuri rare, palpitațiile pot fi un semn al unei probleme cardiace. Este important să solicitați asistență medicală imediată sau să sunați la 112 dacă aveți alte simptome, cum ar fi: ameţeală, dificultăți de respirație, dureri în piept, transpirație neobișnuită.
- Ce investigații sunt recomandate?
- Este important ca atunci când palpitațiile apar, chiar și când durata acestora este scurtă, să le documentăm, fie prin efectuarea unei electrocardiograme standard cu 12 derivații, fie cu ajutorul telefoanelor inteligente, fie cu ajutorul dispozitivelor care permit înregistrarea electrocardiogramei într-o singură derivație, cu ajutorul unor monitorizări electrocardiografice de lungă durată (Holter EKG) sau a unor dispozitive implantabile subcutanat, care permit monitorizarea timp de unu-doi ani.
- Cum se pot exclude cele mai grave cauze?
- Ecocardiografia permite excluderea sau confirmarea unei patologii cardiace structurale, cum ar fi o problemă cu una dintre valvele inimii, o patologie congenitală despre care pacientul nu știa, o tulburare de contracție a inimii cauzată de îngustarea arterelor inimii etc. În funcție de caracteristicile palpitațiilor, medicul cardiolog vă poate recomanda efectuarea unui test de efort, a unei polisomnografii la medicul cardiolog, în special la persoanele care sforăie, a unor analize de sânge pentru a exclude sau confirma o problemă precum o anemie necunoscută sau o patologie tiroidiană.
„Tendința acestora este să devină din ce în ce mai dese și mai lungi”
- Palpitațiile apar doar la persoanele vârstnice?
- Palpitațiile pot să apară în orice etapă a vieții, atât la tineri, cât și la vârstnici, însă tipul aritmiilor variază în funcție de vârstă. La tineri, cel mai frecvent, palpitațiile au la bază aritmii așa-numite supraventriculare, iar după vârsta de 50-60 de ani sunt mai frecvente aritmiile precum fibrilația atrială, tahicardia atrială, flutterul atrial.
- Pot să dispară palpitațiile spontan sau e nevoie mereu de tratament?
- În unele cazuri, palpitațiile pot să dispară după rezolvarea problemei care le-a cauzat, cum e cazul anemiei, unei patologii tiroidiene sau utilizarea unui dispozitiv de CPAP pentru apneea în somn. De obicei, tendința palpitațiilor este să devină din ce în ce mai dese și mai lungi. De obicei, simptomatologia se ameliorează sub tratament, dar reapare în cazul întreruperii acestuia, lucru care nu ar trebui să se întâmple fără acordul medicului cardiolog.
„Pentru majoritatea medicamentelor antiaritmice trebuie pus în balanță raportul risc/beneficiu”
- Ce medicamente pot fi prescrise?
- Medicul cardiolog vă poate recomanda, în funcție de tipul de aritmie pe care îl detectează, medicamente antiaritmice, cu efecte variabile de la un pacient la altul. Cel mai frecvent, sunt prescrise medicamentele de tip β blocante, însă și acestea pot să ducă la scăderea valorilor tensiunii arteriale, la scăderea pulsului sau intoleranță, efecte care pot să determine întreruperea tratamentului din cauza acestor efecte. Pentru majoritatea medicamentelor antiaritmice, trebuie pus în balanță raportul risc/beneficiu, întrucât acestea pot să ducă în timp la modificări ale funcției tiroidiene, hepatice, pulmonare sau pot scădea semnificativ pulsul, și astfel să apară stări de oboseală, amețeli, stări lipotimice. Este important ca pacientul să se întoarcă la medicul cardiolog curant pentru a-i aduce la cunoștință ameliorarea sau persistența simptomatologiei ori apariția unor efecte adverse sau complicații.
- Există o alternativă la tratamentul medicamentos?
- Da, există o alternativă. E vorba despre terapia de ablație. Pentru majoritatea aritmiilor, ghidurile Societății Europene de Cardiologie recomandă ablația ca tratament de primă intenție sau ca alternativă la medicamente. În funcție de tipul de aritmie obiectivat, rata de succes variază între 70% şi 100%, cu mențiunea că unele aritmii au risc de recidivă mai mare (tahicardia ventriculară, fibrilația atrială), cazuri în care repetarea procedurii de ablație sau inițierea tratamentului antiaritmic sunt necesare.
- Ce reprezintă ablația?
- Ablația este o intervenție minim invazivă de corectare a aritmiilor și constă în introducerea unor catetere în interiorul inimii pentru inducerea aritmiei și apoi pentru tratamentul acesteia, respectiv distrugerea celulelor cardiace anormale, responsabile de generarea aritmiilor. Ablația este o intervenție relativ sigură, cu o rată redusă a complicațiilor precum leziuni ale nervilor, sângerări sau complicații mai grave precum accidente vasculare sau infarct. Procedura are avantajul unei recuperări rapide și a unei durate de spitalizare scurte de una-două zile.
„Fibrilaţia atrială poate duce la accident vascular cerebral dacă este lăsată netratată“
- Care este diferența dintre palpitații și fibrilație atrială?
- În cele mai multe cazuri, veţi experimenta palpitații ale inimii, adică veți simți că inima bate mai repede decât de obicei. Este o senzație comună, mai ales când trăiți într-o situație tensionată. Dar, uneori, oamenii confundă palpitațiile cardiace cu o afecțiune mai gravă numită fibrilație atrială sau AFib. Aceasta apare atunci când semnalele electrice rapide fac ca cele două camere superioare ale inimii să se contracte foarte rapid și neregulat. Acest lucru face ca sângele să se acumuleze în această zonă, mai degrabă decât să pompeze în cele două camere inferioare ale inimii, așa cum ar fi în mod normal. Afecțiunea poate fi foarte gravă și poate duce la accident vascular cerebral și insuficiență cardiacă dacă este lăsată netratată.