de Simona Lazăr
Diabetul se poate răsfrânge asupra sănătății oaselor, deci nu trebuie să vă mirați dacă una dintre afecțiunile asociate este osteoporoza. Simplul fapt că suferiți de diabet vă poate expune la un risc mare de fractură, cu atât mai mult în cazul pacienților care nu reușesc să își țină sub control boala.
Riscul de fractură de șold poate fi de cinci ori mai mare
Monitorizarea diabetului - fie el de tip I sau de tip II - trebuie făcută cu aceeași atenție ca și monitorizarea inimii, a vaselor de sânge, a rinichilor, a nervilor și a ochilor. Femeile diabetice - și cu precădere cele trecute de 35-50 de ani -, și nu numai ele, trebuie să dubleze ori chiar să tripleze această grijă. De ce? Pentru că apare în „peisajul” bolilor vârstei... osteoporoza diabeticului. Ce este aceasta? Este o complicație ce se dezvoltă în cazul persoanelor diabetice care sunt expuse la o fragilitate osoasă similară cu osteoporoza. Pentru a cuantifica amploarea fenomenului, cele mai importante studii se referă la fracturile de șold, care sunt emblematice și în cazul osteoporozei. La pacienții cu diabet de tip II, comparativ cu populația generală, acest risc de fractură de șold este dublat, iar în cazul celor care suferă de diabet de tip I, riscul este de cinci ori mai mare. Doctor Julien Paccou, medic reumatolog, secția de reumatologie a Spitalului Universitar din Lille, Franța, și coordonator al unui studiu cu privire la osteoporoza diabeticului, afirmă: „În general, pentru toate tipurile de fracturi care indică fragilitate osoasă riscul de fractură este crescut cu 30%, dar este și mai mare pentru fracturile de șold. În ciuda acestui fapt, osteoporoza este încă prea des o complicație nerecunoscută a diabetului și puțini specialiști fac legătura între cele două”.
Mai grav, pentru cei care nu reușesc să controleze glicemia
Dacă a fi diabetic crește riscul de fractură osteoporotică, este și mai grav atunci când nivelul zahărului din sânge (glicemia) rămâne ridicat, în ciuda tratamentului. Într-adevăr, câteva publicații științifice evidențiază legătura dintre controlul slab al diabetului și un risc și mai mare de fracturi pe fondul osteoporozei. Pentru a măsura acest risc, un studiu realizat la persoanele cu diabet zaharat de tip II a legat în sfârșit nivelurile de zahăr din sânge reprezentate de hemoglobina glicată (HbA1c, care reflectă glicemia în cele trei luni) care sunt din ce în ce mai ridicate (indicând un control slab al glicemiei) cu o incidență tot mai mare a fracturii de șold. Concret, între un nivel de HbA1c de 6%-7% și altul de 9%-10%, riscul este crescut cu 24%! Medicul francez Julien Paccou este de părere că „această fragilitate osoasă se datorează bolii diabetice”. Dar pot medicamentele antidiabetice să crească sau să reducă acest risc de osteoporoză? Nu este atât de ușor de răspuns, deoarece niciun grup de cercetători nu a studiat acest punct specific, până acum. „Faptul că persoanele cu diabet zaharat pe insulină au mai multe fracturi decât altele nu este suficient pentru a incrimina insulino-dependența. De obicei, pacienții pe insulină au o formă mai gravă de diabet și/sau sunt mai în vârstă, ceea ce determină un risc mai mare de fractură”. Medicul este de părere că natura protectoare sau nocivă a unor medicamente specifice diabetului, în ceea ce privește riscul de fractură, nu a fost (încă) demonstrată. Referitor la insulină, incretină sau gliptine, „doar o singură clasă de molecule trebuie evitată cu certitudine: glitazonele”.
Fragilitatea osoasă este multifactorială
În cazul diabetului de tip I și tip II, ca și în multe alte boli, fragilitatea osoasă este multifactorială. Sunt mai multe ipoteze pentru întrebarea: ce legătură este între diabet și sănătatea oaselor? Acumularea mai mare în diabet a anumitor substanțe rezultată din reacția chimică dintre un zahăr și reziduuri proteice deja suspectate că accelerează îmbătrânirea și cresc riscul apariției anumitor boli. Acestea ar avea un impact direct asupra metabolismului osos (procesul continuu de formare și resorbție osoasă). Prea multe reziduuri proteice ar avea un efect toxic asupra celulelor care asigură formarea osului (osteoblaste). Acest lucru ar perturba transformarea (diferențierea) celulelor stem (mezenchimale) în osteoblaste sau celule adipoase (adipocite), dar și legăturile dintre proteinele de colagen. Toate acestea ar juca probabil un rol dăunător asupra rezistenței mecanice a osului. Persoanele cu diabet au tulburări ale substanței intraosoase (medulare). Calitatea acesteia este alterată la pacienții cu diabet zaharat de tip II cu o creștere a acizilor grași saturați, cu un impact probabil asupra calității oaselor. Această fragilitate osoasă trece și prin afectarea vasculară prezentă la diabetici. Se știe că există legături strânse între sistemul vascular și țesutul osos. Ateroscleroza (acumularea de substanțe grase în artere, în esență colesterolul LDL „rău”) și antecedentele cardiovasculare (infarct miocardic, insuficiență cardiacă etc.) vă expun la un risc crescut de osteoporoză. Persoanele al căror diabet este însoțit de complicații microvasculare (leziuni ale rinichilor, nervilor și ochilor) și macrovasculare (leziuni ale inimii, vaselor de sânge) au o arhitectură osoasă alterată.
Evaluarea riscurilor
Depistarea diabeticilor cu oase fragile nu este atât de simplă! Examinarea care atrage atenția asupra unei mase osoase mai scăzute (densitometria osoasă, care dă o valoare a Densității Minerale Osoase) este uneori greșită la persoanele cu diabet zaharat de tip II. În diabetul de tip I, această valoare este într-adevăr mai mică decât în mod normal și aceste date sunt foarte utile pentru a decide cu privire la prevenție și tratament. Pe de altă parte, în diabetul de tip II această valoare a densității minerale osoase este în general normală (deși logic ar trebui să fie mai mică) sau chiar mai mare decât la populația generală, în ciuda unui risc crescut de osteoporoză.
Se recomandă o vizită la reumatolog
Pentru a identifica persoanele cu diabet zaharat de tip II expuse riscului, medicii se concentrează așadar pe cei care sunt deja fracturați, pe cei care prezintă risc de cădere (din cauza problemelor oculare induse de diabet, a excesului de greutate, a neuropatiilor picioarelor), precum și pe cei cu complicații vasculare. Acești pacienți trebuie trimiși cu prioritate la un consult reumatologic, pentru screening și eventual tratament. „În caz de osteoporoză, diabeticii vor fi îngrijiți în același mod ca și nediabeticii, dar cu un element specific, care înseamnă un control mai bun al glicemiei lor. Iar asta este bine pentru starea lui generală de sănătate, dar și pentru sănătatea oaselor. Apoi, este necesar să se corecteze anumiți factori de risc (fumat, consum de alcool, lipsa activității fizice etc.) și eventual începerea unui tratament antiosteoporotic, dacă se impune indicația (molecule de bifosfonat, terapie de substituție hormonală pentru menopauză la femei, denosumab, raloxifen). Nu există niciun motiv să credem că medicamentele sunt mai puțin eficiente la diabetici”, mai spune medicul Julien Paccou, care consideră că și alte măsuri care sunt luate pentru populația generală se impun și diabeticilor, cum ar fi suplimentarea cu vitamina D și calciu.