de Adrian Pătrăuceanu şi Daniel Şuta
Potrivit studiilor, după vârsta de 40 de ani, corpul începe să îmbătrânească, iar primele semne ale acestui proces sunt date de reacţiile întârziate ale persoanei în cauză şi de fenomenul uitării. Numai că, timpul de reacție, ca măsură a sănătății creierului, este influențat de o varietate de alți factori, nu doar de îmbătrânire.
Numărul mare de medicamente afectează
Potrivit specialiştilor, timpul de reacție este un produs al vitezei de procesare în sistemul nervos central și un factor esențial în funcțiile cognitive superioare. Vârsta este principalul elementul cunoscut ce influențează rapiditatea cu care ne manifestăm şi reacţionăm, viteza de procesare fiind un factor limitativ pentru majoritatea aspectelor cognitive în timpul fenomenului de îmbătrânire, în special în cazul memoriei. De exemplu, dacă îi adresezi o întrebare bunicii, în vârstă de 70 de ani, şi aceasta nu aude din prima, nu înseamnă că poate avea neapărat probleme cu auzul, ci că vârsta împiedică sistemul nervos să proceseze rapid informaţia transmisă. Într-un studiu apărut în Statele Unite, cercetătorii de la Translational Geno- mics Research Institute au analizat date colectate de la peste 159.000 de participanți la un test cognitiv online, amplificat cu date de la încă 500.000 de indivizi dintr-o resursă de cercetare biomedicală din Marea Britanie, pentru a ilustra modul în care timpul de reacție poate fi utilizat pentru a măsura sănătatea creierului. Cercetătorii au evaluat participanții printr-un test de memorie cu perechi de cuvinte, iar rezultatele au arătat că atât viteza de procesare, cât și memoria au scăzut de la vârstele mai tinere spre cele mai înaintate. Concluziile sugerează că performanța timpului de reacție este un indice valoros al declinului cognitiv legat de îmbătrânirea normală a creierului și al neurodezvoltării. Pe lângă vârstă, factorii care pot încetini timpul de reacție sunt fumatul, numărul de medicamente luate zilnic și antecedentele familiale de boală Alzheimer. De aceea, pentru sănătatea creierului, este recomandat să se evite interacțiunile periculoase de medicamente, adică nu se vor lua pastile și suplimente alimentare după ureche și se vor urma indicațiile medicului legat de administrarea concomitentă de pastile.
Bărbații sunt, în medie, mai rapizi decât femeile
Oamenii de știință susţin că este nevoie de o înțelegere mai profundă a variației normale a timpului de reacție și a factorilor genetici și de mediu care influenţează manifestarea. Sexul, educația, ţara şi zona în care locuiesc, chiar şi faptul că persoana este dreptace sau stângace sunt factori care pot influența semnificativ timpul de reacție ca măsură a sănătății creierului. Descoperirile au început să facă lumină asupra rețelei complicate care conectează viteza de procesare pentru a descrie mai exact comparațiile dintre îmbătrânirea sănătoasă, față de cea patologică, a creierului. Tot în urma studiului efectuat, cercetătorii au descoperit şi că bărbații au fost, în medie, cu 34 de milisecunde mai rapizi decât femeile, cu cât o persoană este mai educată, cu atât timpul de reacție este mai rapid, iar stângacii, cu vârste cuprinse între 20 și 40 de ani, au înregistrat un timp de reacție mai mare decât dreptacii cu vârste similare. Multe aspecte legate de sănătatea creierului, cum ar fi sexul sau etatea, nu depind de noi, însă fumatul este un exemplu de alegere pe care o putem evita ca să avem un creier mai sănătos pe măsură ce îmbătrânim, fapt care aduce multe beneficii atât la nivel individual, cât și la nivelul sistemului de sănătate. Practic, bătrânii mai sănătoși cognitiv au o calitate a vieții mai bună, iau mai puține medicamente și se pot descurca singuri cu sarcinile zilnice, fără să aibă nevoie de persoane din familie care să îi îngrijiească sau de asistenţă specială. Obiectivul general principal este ca toţi sau cei mai mulţi oameni să aibă o sănătate cognitivă cât mai bună chiar şi la bătrânețe.
Sportul reduce riscul îmbolnăvirii
Cum menţinem sănătatea creierului cât mai mult timp? Este o întrebare la care, poate, nici medicii nu au un răspuns cert, dar sunt câteva aspecte recomandate are ajută, mai ales la bătrâneţe. De exemplu, mişcarea regulată previne sau cel puțin amână riscul de boală Alzheimer și alte tipuri de demență. Chiar și 15-30 de minute de exerciţii fizice pe zi pot face diferența. Renunțarea la fumat îmbunătățește șansele de a avea funcția cerebrală mai sănătoasă în viitor, chiar și în cazul persoanelor care au folosit ţigări de orice natură o perioadă lungă de timp. Sănătatea creierului este strâns legată de cea a sistemului cardiovascular. În caz de tensiune arterială crescută, colesterol ridicat, diabet sau fibrilație atrială, pacientul trebuie să urmeze cu stricteţe recomandările medicului curant, mai ales că o glicemie ridicată poate crește riscul de demență, chiar și dacă persoana în cauză nu are diabet. Așadar, pentru o mai bună sănătate a creierului trebuie evitat pe cât posibil consumul regulat de alimente cu zahăr. De asemenea, jocurile și activităţile interactive de grup şi cele sociale sunt foarte utile, pentru că pot contribui la sănătatea creierului. Participarea la un club de meșteșuguri, de dans, de carte sau de gătit, de exemplu, ajută la păstrarea funcției cognitive a celor trecuţi de vârsta a treia. Alcoolul are un efect mai puternic asupra corpului nostru pe măsură ce îmbătrânim. De aceea, experții recomandă o limită de cel mult o băutură pe zi pentru femei, adică un pahar cu vin, și două pentru bărbați. Odihna este extrem de importantă. Somnul inadecvat este legat de gândirea mai lentă și de riscul de demență. Astfel, este absolut necesar să se doarmă şapte-opt ore pe noapte și nu mai puțin de şase, mai ales în cazul pacienţilor care se ştiu cu probleme neurologice.