Main menu

header

04-07-1de Cătălina Tăgârţă

Cancerul mamar este cea mai frecventă tumoare malignă diagnosticată la femeie. Fiind rar întâlnit sub vârsta de 25 de ani, frecvenţa lui creşte continuu după 30 de ani, iar în majoritatea cazurilor e diagnosticat după 45-50 de ani. Gabriela Macotă, medic specialist obstetrică-ginecologie la Centrul Medical Gynecoland, din Capitală, ne-a vorbit despre una dintre metodele de diagnostic al tumorilor mamare ce se află de puţin timp în România, sonoelastografia mamară.

„Tumorile maligne sunt mai dure faţă de cele benigne”
Sonoelastografia se efectuează cu ajutorul unui ecograf convenţional, ce necesită un modul special încorporat în softul calculatorului, costisitor din punct de vedere financiar, şi care permite măsurarea rapidă a elasticităţii zonei mamare de interes. „Principiul metodei se bazează pe faptul că majoritatea tumorilor maligne sunt mai dure, mai rigide faţă de tumorile benigne sau faţă de ţesutul mamar normal din jur. Sonoelastografia mamară este o metodă suplimentară ecografiei convenţionale şi se realizează când se constată o zonă modificată, suspectă. În momentul examinării, pe monitorul ecografului vor apărea două ferestre. Prima este elastograma zonei examinate, cu o paletă de culori variind de la roşu - elasticitate crescută - la verde - elasticitate medie - şi albastru - scăzută. Apoi, aplicând o presiune adecvată, se măsoară gradul de elasticitate a ţesutului mamar prin intermediul unui scor numit UENO, obţinându-se astfel unul din aceste cinci rezultate: leziune elastică, leziune cu elasticitate neomogenă, leziune elastică la periferie şi dură în centru, leziune dură, leziune şi ţesut mamar dure. În timp ce primele trei sugerează o leziune benignă, celelalte două arată malignitatea tumorii”, ne-a spus medicul Gabriela Macota.

Metoda de diagnostic este neinvazivă şi nedureroasă
Această metodă este neinvazivă, nedureroasă şi uşor de suportat. „Durata examinării depinde de complexitatea cazului, de la câteva minute la zeci de minute. Sonoelastografia este neiradiantă, în comparaţie cu mamografia, poate fi efectuată oricând, indiferent de perioada ciclului menstrual, la femeile gravide, precum şi în perioada de alăptare. În plus, poate fi efectuată ori de câte ori este nevoie pentru monitorizarea unei leziuni mamare şi creşte acurateţea diagnosticului, oferind un criteriu suplimentar alături de ecografia modul B şi ecografia Doppler, ceea ce permite, pe de o parte, depistarea cancerului de sân în stadii incipiente şi, pe de alta, evită efectuarea unor biopsii sau operaţii inutile”, a mai spus reprezentanta clinicii Gynecoland.

„Monitorizaţi periodic sânii prin autopalpare”
Cu toate astea, este mult mai bine să previi decât să tratezi. „Există o serie de măsuri care pot scădea riscul de apariţie a cancerului la sân, printre care adoptarea unui stil de viaţă sănătos, renunţarea la fumat, consumul ocazional de alcool, alimentaţie sănătoasă, bogată în fructe şi legume, şi o activitate fizică regulată. De asemenea, monitorizaţi periodic sânii prin autopalpare şi faceţi un consult senologic anual la medicul specialist, începând de la vârsta de 20 de ani. Se recomandă o ecografie sau sonoelastografie anual, eventual o mamografie după vârsta de 40 de ani”, a mai declarat doctor Gabriela Macota, care ne-a enumerat semnele ce trebuie să o alarmeze pe pacientă şi să o trimită la medic. Acestea sunt: durere unilaterală localizată, secreţie mamelonară, mai ales sangvinolentă, nodul palpabil, modificări ale sânilor de formă şi volum, modificări tegumentare (roşeaţă, edem, ulceraţii) modificări ale mamelonului (retracţie, eritem, prurit). „În ţara noastră, majoritatea pacientelor se prezintă la medic în stadii avansate ale cancerului de sân, din cauza unei adresabilităţi scăzute la medic, lipsei de educaţie medicală şi absenţei unor programe obligatorii de screening”, a mai adăugat specialista.

Menarha poate duce la apariţia cancerului de sân

Medicii susţin că există o serie de factori ce pot creşte suplimentar riscul de cancer, cum ar fi vârsta, factorul genetic (care-i implicat în 5%-10% dintre cazuri şi este suspectat când există în familie două sau mai multe cazuri la rude de gradul I şi II), cel hormonal (situaţiile care se asociază cu o stimulare prelungită estrogenică sunt: menarha precoce, sub 12 ani, menopauza tardivă - peste 55 de ani, lipsa naşterilor şi a alăptatului la sân, sarcina după vârsta de 30 de ani, obezitatea, utilizarea îndelungată de contraceptive sau tratamentul de substituţie hormonală în menopauză) sau factorii de mediu. „S-a constatat că dieta bogată în grăsimi, consumul zilnic de alcool, fumatul activ şi pasiv ori stresul pot creşte riscul de apariţie a cancerului de sân”, ne-a mai spus medicul Gabriela Macota.

Sfat! Între 8% şi 10% dintre femei pot dezvolta cancer la sân. Consultul periodic vă poate salva viaţa!

- Sonoelastografia costă în jur de 200 de lei.