de Gabriela Niculescu
Trăim în secolul vitezei şi, din păcate, am ajuns să neglijăm cel mai important lucru, sănătatea noastră. Alimentaţia lasă de dorit, am devenit sedentari, am renunţat la controalele periodice la medic şi, din pricina stresului, fumăm din ce în ce mai mult. Sunt deja suficiente motive pentru care „motoraşul” organismului nostru să se îmbolnăvească şi, de cele mai multe ori, refuzăm să ne schimbăm stilul de viaţă de bunăvoie, însă ajungem s-o facem în mod forţat atunci când inima se îmbolnăveşte. Despre bolile secolului al XXI-lea şi prevenţia lor ne-a vorbit Luminiţa Iliuţă (foto), medic primar cardiolog la Clinica de chirurgie cardiacă din cadrul Institutului de Boli Cardiovasculare „C.C. Iliescu” şi şef de lucrări la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila”.
După 20 de ani de fumat, arterele se strâmtează
- Care sunt cele mai frecvente afecţiuni cardiovasculare întâlnite?
- Cea mai frecventă afecţiune a inimii este cardiopatia ischemică, boală cardiacă ischemică, ce presupune strâmtarea arterelor care hrănesc inima, arterele coronare. Incidenţa celorlalte maladii legate de prezenţa reumatismului articular acut, a malformaţiilor congenitale de cord este staţionară sau în scădere faţă de incidenţa cardiopatiilor ischemice, ce a crescut foarte mult.
- Care sunt diferenţele dintre o inimă de fumător şi una de nefumător?
- După 20 sau 30 de ani de fumat, la nivelul arterelor ce hrănesc inima se depun plăci de aterom (zone gălbui rezultate prin depunerea cristalelor de colesterol pe artere), iar acestea determină modificări la nivelul electrocardiogramei, ecografiei sau în clinica respectivului pacient, manifestate prin durere la nivelul inimii.
- Cum ne putem feri de bolile cardiace?
- Printr-un mod de viaţă sănătos, activ, printr-o alimentaţie care să evite, în general, grăsimile, bazată pe legume şi fructe. Nu în ultimul rând, trebuie să menţinem glicemia, colesterolul şi tensiunea arterială în limite normale şi să le verificăm periodic. Fără exces de sare şi fără fumat. Trebuie să evităm stresul din viaţa noastră sau, atât cât putem, să încercăm să-l anihilăm prin diverse metode, pentru a nu ne distruge inima.
Viaţa agitată duce la cardiopatii ischemice, tahicardii şi extrasistole
- Care sunt bolile de inimă provocate în mod special de stres?
- Prin descărcarea hormonilor specifici stresului se favorizează depunerea de colesterol pe vasele inimii, determinând boala cardiacă ischemică. De asemenea, creşte ritmul cardiac, ce determină manifestări de tipul tahicardiei, tulburărilor de ritm şi extrasistolelor.
- Auzim frecvent despre atacul de cord şi infarctul miocardic. În ce constau acestea?
- Practic, nu este nicio diferenţă. Atacul de cord ascunde, de fapt, un infarct miocardic, care înseamnă că, în cadrul evoluţiei cardiopatiei ischemice, artera responsabilă de un anumit teritoriu se înfundă complet, nu mai circulă sânge deloc prin ea, iar înainte este posibil să fi fost sclerozată (strâmtorată).
Tensiunea ridicată determină accidentul vascular cerebral
- Ce ar trebui să ne alerteze în cazul unei tensiuni arteriale ridicate?
- Hipertensiunea arterială este unul dintre cei mai importanţi factori de risc cardiovasculari şi majoritatea pacienţilor cu infarct miocardic sau cu cardiopatie ischemică au suferit în viaţa lor de hipertensiune. Aceasta este boala secolului, alături de cardiopatia ischemică, şi este o maladie ce poate fi controlată medicamentos cu o gamă largă de medicamente şi cu un regim de viaţă corespunzător - cât mai puţină sare şi evitarea sedentarismului. Netratată, aşa cum se întâmplă la pacienţii neglijenţi, se asociază cu o sumedenie de complicaţii legate de afectarea tuturor organelor, pornind de la afectarea renală, cerebrală, hepatică, a arterelor de la nivelul ochiului şi ajungând până la cea mai de temut complicaţie, accidentul vascular cerebral, care, practic, invalidează pacientul.
- Care sunt cauzele palpitaţiilor?
- Cea mai frecventă cauză, mai ales în rândul tinerilor, este lipsa de potasiu, care se găseşte în diferite alimente, în special în legumele cu frunze verzi, banane, roşii sau fasole boabe. Când nu consumăm suficiente alimente şi pierdem potasiu prin urină, transpiraţie sau prin scaun, în cazul unuia diareic, se produce un dezechilibru între aportul şi eliminarea potasiului. Astfel, apare lipsa de potasiu din organism, care duce la aceste palpitaţii.
- Care este cauza sindromului mâinilor şi al picioarelor reci?
- În general, o vascularizare periferică deficitară, dar şi alte afecţiuni nelegate de inimă pot determina sindromul mâinilor şi picioarelor reci. Acest fenomen se poate controla prin mişcare. Activitatea fizică creşte aportul sangvin la nivelul extremităţilor, iar efortul susţinut, zilnic, face ca vascularizaţia să se dezvolte la un moment dat.
- Care sunt simptomele unui infarct?
- Simptomele sunt variate. În majoritatea cazurilor, infarctul miocardic debutează cu durere intensă în piept, o senzaţie prelungită de gheară, care ţine peste 10-15 minute, practic, paralizează pacientul, îl determină să stea în pat şi să cheme Salvarea pentru a merge la spital. Durerea din infarct nu se modifică în funcţie de poziţia corpului sau de respiraţie, nici la administrarea de nitroglicerină sub limbă, spre deosebire de durerea anginoasă, care cedează prompt în primele cinci minute de la administrarea medicamentului. Există şi anumite infarcte care pot debuta fără durere, cu o simptomatologie atipică, gastroenterologică (a sistemului digestiv), cu vărsături, cu dureri în epigastru, cu dureri stomacale, o simptomatologie ce mimează o gastrită sau un ulcer. În alte situaţii, infarctul poate debuta cu hipotensiune arterială, stări de leşin, scăderea pulsului sau pierderea cunoştinţei.