de Daniela Anton

Atunci când, deodată, lumea pare a se învârti cu dumneavoastră, vi se înmoaie picioarele şi vedeţi negru în faţa ochilor, este un semn clar că organismul are nevoie de întărire. Ameţeala este o tulburare caracterizată printr-o alterare a simţurilor, ce poate evolua spre o pierdere a stării de conştienţă, o ameţeală vesteşte, de regulă, instalarea unei probleme de sănătate. Aceasta poate fi mai mult sau mai puţin gravă, în funcţie de cauza ce o declanşează.

Evitaţi să vă înfometaţi
Dacă ameţelile se instalează brusc, dar nu sunt de durată şi nici nu sunt însoţite de alte simptome îngrijorătoare, cauza este, cel mai probabil, un eveniment ce a dat peste cap echilibrul organismului dumneavoastră. Astfel, la originea lor ar putea sta: o alimentaţie defectuoasă, o slabă hidratare, efortul fizic prea mare, oboseala accentuată, o stare de angoasă sau chiar prezenţa unui obiect străin într-o ureche.
În ceea ce priveşte alimentaţia, săritul peste mese nu este o practică apreciată sau încurajată de medici, căci destabilizează nivelul energetic, şubrezind organismul prin anemiere. De asemenea, trebuie avut în vedere faptul că un regim de slăbire sever (care oferă mai puţin de 1.000 kcal pe zi), ţinut mai mult de trei zile, vă pune în pericol sănătatea. Dacă vreţi să daţi jos mai multe kilograme într-un timp foarte scurt, e bine să cereţi sfatul medicului. În general, evitaţi să vă înfometaţi şi nu renunţaţi niciodată la micul dejun, care, de altfel, trebuie să fie masa principală a zilei.

Beţi multă apă
Clasica recomandare de a consuma minimum doi litri de apă pe zi nu este o vorbă în vânt. Ca urmare a consumului insuficient de lichide sau a pierderii lor, prin vomă sau diaree, de exemplu, se dereglează procesul de oxigenare a creierului, ceea ce duce la pierderea echilibrului.
Schimbarea bruscă a poziţiei corpului, de exemplu când vă ridicaţi prea repede de pe scaun sau din pat, este una dintre cauzele ameţelii. În această situaţie, starea e determinată de o stimulare brutală a sistemului vestibular din interiorul urechii interne, responsabil de starea de echilibru a corpului. Aceasta duce la o scădere bruscă a tensiunii în arterele ce transportă sângele la creier, reducându-i porţia de oxigen. Senzaţia de învârtire survenită la ridicarea din poziţia culcat sau aşezat poartă numele de hipotensiune posturală. Ea poate fi însoţită de transpiraţie, ţiuit în urechi, paloare şi durează numai câteva secunde.

Dormiţi suficient şi nu vă stresaţi
Puteţi avea ameţeli după ce aţi cărat greutăţi sau dacă aţi făcut un exerciţiu intens. Acest tip de ameţeală poate fi evitat dacă aveţi grijă ca, atunci când vă solicitaţi muşchii, s-o faceţi progresiv şi cu moderaţie.
O noapte nedormită şi câteva nopţi de somn întrerupt pot accentua starea de oboseală şi determina ameţeli. Dacă, în mod normal, aveţi nevoie de şapte-opt ore de somn pe noapte, dar dormiţi doar patru-şase ore, vă puteţi trezi nu doar cu ameţeli, ci şi cu dificultăţi de concentrare, stări de nervozitate, oboseală accentuată şi un sistem imunitar slăbit.
Şi stresul poate fi o cauză. Din nefericire, este foarte dificil să evitaţi o astfel de situaţie. Puteţi însă atenua efectele negative ale acestuia asupra organismului învăţând să vă eliberaţi tensiunea nervoasă prin diverse metode de relaxare, cum ar fi exerciţiile de respiraţie, masajul, aromaterapia sau sportul.

Spaţiile închise pot crea o stare de angoasă
Ameţeala poate apărea şi în momentul în care începeţi să vă agitaţi, să respiraţi neregulat, iar acest lucru ameninţă echilibrul dintre concentraţia de oxigen şi cea de bioxid de carbon din sânge. De aceea, în astfel de împrejurări, încearcaţi să vă aşezaţi lângă o fereastră sau uşă, care să se poată deschide rapid şi să inspiraţi adânc aer proaspăt.
Starea de vertij poate surveni şi din cauza spondilozei cervicale - în anumite condiţii, la mişcările capului şi ale gâtului, cel puţin una dintre arterele cerebrale este comprimată pentru câteva clipe, iar astfel se diminuează debitele de sânge ce ajung la sistemul vestibular.
Un corp străin din ureche (chiar şi un dop de cerumen sau o picătură de apă) poate presa timpanul suficient pentru a afecta funcţionalitatea labirintului din ureche. În cazul unui atac sever de ameţeală, cu persistenţă îndelungată, însoţită de dificultăţi de auz, greaţă ori vărsături, este posibil să fie vorba despre o afecţiune a urechii interne, ce poate fi tratată corect numai de medic.

Un indiciu al unor probleme grave
Ameţelile pot apărea şi la persoane sănătoase, la aplecarea şi apoi ridicarea bruscă a capului, după învârtire, în cazul purtării unor ochelari nepotriviţi, în timpul sarcinii sau în timpul unei călătorii cu maşina, cu avionul sau cu vaporul. În aceste situaţii, sistemul vestibular este stimulat mai puternic sau pe perioade mai lungi.
La mijloc pot fi şi cauze grave. Lista acestora începe cu ateroscleroza cerebrală, accidentele vasculare cerebrale, encefalitele de trunchi cerebral, scleroza multiplă şi continuă cu tulburările ritmului sau ale conducţiei cardiace, modificările hormonale, creşterea valorilor tensiunii arteriale. De asemenea, ele pot demasca prezenţa unui hematom intracerebral, mai ales după un traumatism sau o tumoare la nivelul creierului.

Ce e de făcut?

Dacă vi se întâmplă să ameţiţi brusc, aşezaţi-vă pe un scaun pentru a preveni accidentarea. Nu vă implicaţi imediat în activităţi ce vă solicită nervos, cum ar fi şofatul. Ridicaţi-vă încet din pat sau mai staţi întinşi câteva minute înainte de a vă da jos, pentru a regla nivelul tensiunii arteriale. Unele medicamente, precum antihistaminicele (împotriva alergiilor) sau antihipertensivele, pot avea ca efect secundar ameţeala, aşa că discutaţi cu medicul dacă trebuie să continuaţi tratamentul cu aceleaşi doze.

Pont! Pentru a preveni ameţelile evitaţi asocierea alimentelor sărate cu cele dulci, limitaţi consumul de sucuri acidulate, alcool şi cafea, renunţaţi la fumat, nu săriţi peste micul dejun, mâncaţi de cinci-şase ori pe zi, în cantităţi mici, şi faceţi mişcare zilnic.

Sfat! Mergeţi la medic dacă ameţiţi des, mai ales dacă acestea sunt însoţite de tulburări de vedere, amorţirea feţei şi a membrelor, palpitaţii, dureri toracice, dificultăţi de respiraţie sau confuzie mintală.