Main menu

header

cotnari wide

03-08-1de Cătălina Tăgârţă

Prin alăptare, bebeluşul primeşte hrană, dar nu orice fel de hrană, ci laptele de mamă, adică cel mai valoros aliment. Proteinele, grăsimile şi toate celelalte elemente conţinute în el reflectă identitatea unei specii, iar în cazul speciei umane, laptele de mamă este specific puiului de om! Este vorba despre un aliment viu, unic în compoziţie, modelul de referinţă pentru creşterea, dezvoltarea şi sănătatea copilului. Despre toate acestea, dar şi despre importanţa alăptării ne-a vorbit Sorana Mureşan (foto), preşedinta Asociaţiei ProMAMA Center, consultant în LACTAŢIE ŞI ALĂPTARE Certificat Internaţional (IBCLC).

„Are foarte bun efect contraceptiv”
- Cât de importantă este alăptarea pentru copil?
- Alăptarea este esenţială. Bebeluşii alăptaţi sunt feriţi de riscul dezvoltării unor boli grave, cum ar fi: leucemia, limfomul, cancerul de sân la fetiţe, boli intestinale şi cardiovasculare, diabet zaharat, obezitate, alergie şi astm bronşic, anemie, malnutriţie, şi exemplele pot continua. Pe de altă parte, când alăptează, o mamă îi transmite copilului nu doar laptele ei, ci şi căldură, consolare şi siguranţă. Se creează o relaţie de dragoste, o legătură indestructibilă şi, mai mult, un ataşament profund între cei doi, care îl va ajuta mai târziu pe copil să devină o persoană independentă şi echilibrată emoţional.

- Dar pentru mamă, ce beneficii sunt?
- La fel ca în cazul copilului, alăptarea o ajută pe mamă atât pe plan fizic, cât şi psihic. Mama care alăptează are protecţie împotriva cancerului de sân, a cancerului ovarian şi a osteoporozei. Alăptarea are şi un foarte bun efect contraceptiv şi de pierdere a surplusului de grăsime acumulat în timpul sarcinii. De asemenea, are un important rol în dezvoltarea instinctelor materne, este mai comodă şi mai puţin obositoare. Putem vorbi şi despre un efect de economie pentru întreaga familie, întrucât alăptarea este gratis.

- E dureros pentru mamă să alăpteze?
- Aici vorbim deja despre un mit. Din fericire, acest lucru este fals, pentru că alăptarea nu este şi nici nu are voie să fie dureroasă. De ce? Pentru că iritaţiile şi fisurile mamelonului apar, de cele mai multe ori, din cauza ataşării incorecte a bebeluşului la sân. De aceea este foarte important ca mama să stea atunci când alăptează, evitând astfel tensiunea care poate conduce la inhibarea ejecţiei. Copilul trebuie să fie întors spre mamă, cu capul la nivelul sânului, şi să se ataşeze corect - gura larg deschisă, buza inferioară răsfrântă, bărbia în sân, cât mai mult din areolă să fie în guriţă. Astfel se evită durerea din timpul suptului, deci apariţia ragadelor, iar bebeluşul va fi mulţumit că îi curge lapte.

„Compoziţia laptelui de mamă, valoare incomensurabilă”
- Care sunt principalele motive pentru care unele mămici refuză alăptarea?
- E important să ştim că toate mamele - 98% dintre ele - pot alăpta dacă au informaţii corecte şi dacă sunt sprijinite de familie, comunitate şi mai ales de personalul medical. Trebuie să facem distincţia între acele mame care refuză alăptarea din start, şi acestea sunt în număr foarte mic, şi mamele care refuză să alăpteze din cauza complicaţiilor cu care se confruntă pe parcursul alăptării: ragade, sâni angorjaţi, mastită... Acestea sunt acele mame care nu sunt informate despre felul în care să gestioneze situaţia. Cred cu tărie că, dacă mamele s-ar documenta despre toate aceste probleme încă de când sunt însărcinate, ar şti cum să le prevină, iar momentele alăptării ar fi unele de plăcere, aşa cum ar trebui să fie, nu de tensiune şi durere.

- Există o vârstă minimă sau maximă până la care copiii trebuie alăptaţi?
- Aş începe prin a sublinia recomandarea Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii: începerea alăptării în primele două ore după naştere, alăptare exclusivă în primele şase luni de viaţă, cu continuarea alăptării la cerere, alături de o alimentaţie corect diversificată, până la 2 ani. Atenţie! OMS nu precizează o limită superioară până la care poate continua alăptarea. Pe de altă parte, dacă un copil ar fi lăsat să se înţarce singur, în mod natural, ar face-o între 2 şi 6 ani, depinde de nevoile acelui copil. Majoritatea copiilor se înţarcă în jurul vârstei de 2 ani şi jumătate. Indiferent de durata alăptării, aceasta continuă să aibă o valoare incomensurabilă atât prin compoziţia laptelui de mamă, cât şi prin efectele de ordin psiho-emoţional.

„Cel artificial e mai greu digerabil”
- Care e diferenţa între un copil alăptat şi unul hrănit artificial?
- Diferenţele sunt clare şi sunt dovedite. Nu o spun eu, ci toate studiile efectuate în acest sens. În primul rând, spre deosebire de unul hrănit cu lapte praf, pruncul alăptat se bucură de toate avantajele pe care le-am enumerat mai sus. În plus, va avea un nivel mai ridicat de inteligenţă, elementele conţinute în laptele matern ajutând la dezvoltarea creierului. Copilul hrănit artificial se poate îmbolnăvi mai frecvent şi poate face alergie la proteina laptelui de vacă. Laptele praf este mai greu digerabil şi poate fi contaminat cu elemente nocive în timpul procesului de fabricaţie - aluminiu, iod, bacterii dăunătoare.

- Ce-mi puteţi spune despre hrana artificială?
- Răul pe care îl poate produce hrana artificială este clar, dar, ca în toate domeniile, banii primează. Distribuitorii de lapte praf învârt sume colosale, şi atunci putem înţelege de ce se recomandă formula cu atât de mare uşurinţă.

„Doar 12,6% dintre copiii români sunt hrăniţi la sân până la 6 luni!“

- Vorbiţi-mi, pe scurt, despre doctor Newman şi vizita sa în România, vă rog!
- Doctor Jack Newman este un lider mondial în domeniul lactaţiei. Domnia sa a revoluţionat lumea alăptării: a publicat o serie de articole şi cărţi, a produs filme, resurse importante pentru mămici şi specialişti în alăptare de pretutindeni. Noi, cei de la Asociaţia ProMAMA Center - organizaţie nonprofit, cu caracter educaţional şi având ca obiectiv promovarea, susţinerea şi creşterea ratei alăptării în ţara noastră, care putem fi găsiţi pe site-ul www.promama.ro - suntem extrem de mândri de faptul că acest om de renume mondial a acceptat invitaţia noastră şi a venit la un workshop în România. Sperăm că o să fim ajutaţi de oficialităţi pentru a beneficia cât mai mulţi de învăţăturile sale, într-o ţară unde rata de alăptare exclusivă a scăzut în ultimii şase ani, mai ales din cauza sfaturilor greşite pe care le oferă cadrele medicale. În prezent, doar 12,6% dintre copiii din România sunt alăptaţi până la vârsta de 6 luni, potrivit unui studiu realizat de UNICEF şi publicat în vara anului 2011.

• „Dacă mamele s-ar informa încă de când sunt însărcinate (…), momentele alăptării ar fi unele de plăcere, nu de tensiune şi durere“ (Sorana Mureşan)