de Cristina Cristache
Greaţă, vărsături, scaune diareice, balonare, urticarie, crampe sau senzaţie de sufocare? Ei bine, par a fi semnele unei intoleranţe alimentare. Dar şi ale unei alergii. Care este însă diferenţa dintre cele două afecţiuni şi ce se poate întâmpla dacă nu le tratăm corespunzător? Cu riscul de a vă înspăimânta vă spunem că vă puteţi pierde chiar viaţa. De aceea este bine să ştiţi în ce constau diferenţele dintre cele două maladii, iar pentru a avea o viziune cât mai corectă am stat de vorbă cu doctor Adriana Cămuescu (foto 1), medic primar alergologie şi imunologie clinică, dar şi cu doctor Camelia Olteanu (foto 2), specialist diabet, nutriţie şi boli metabolice.
Răspuns anormal al corpului sau incapacitate de digestie
- Ce înseamnă alergie alimentară?
Dr. A. Cămuescu: Alergia alimentară apare ca urmare a unui răspuns imun anormal al organismului persoanelor sensibilizate la alergenii alimentari. Reacţia apare după cel puţin un contact cu alergenul respectiv, ce determină producerea de anticorpi îndreptaţi împotriva alimentului. După sensibilizare, orice întâlnire între aliment şi aceşti anticorpi declanşează un lanţ de reacţii chimice care se finalizează cu eliberarea unor substanţe responsabile de apariţia manifestărilor clinice de alergie.
- Ce este intoleranţa şi în ce context apare?
Dr. C. Olteanu: Intoleranţa alimentară (IA) este incapacitatea organică de a suporta anumite alimente din cauza lipsei enzimelor necesare digestiei acestora. Deficitul de enzime intestinale poate apărea ca defect congenital al sucrazei, izomaltazei sau lactazei, ca formă generalizată secundară bolilor sau afectărilor epiteliului intestinal (boala Crohn sau boala celiacă) sau poate fi dobândit. Pe lângă acestea, intoleranţa poate fi incapacitatea mentală de a accepta unele alimente, de exemplu intoleranţa la peşte şi fructe de mare.
Au simptome similare, ce se întâlnesc în special în sfera digestivă
- Care sunt semnele distincte între cele două?
Dr. A.C.: Comune ar fi greaţa, vărsăturile, diareea, crampele şi în general reacţiile digestive. Însă în alergie pot apărea: angioedem, erupţii cu aspect micropapulos, manifestări respiratorii - rinoree, strănut, blocaj nazal - senzaţie de sufocare, şuierat al respiraţiei până la reacţii severe, de tip şoc anafilactic cu colaps cardiovascular şi pierderea cunoştinţei. Reacţiile alergiei pot fi uneori ameninţătoare de viaţă, în timp ce în intoleranţă semnele sunt diferite, în funcţie de tipul ei.
- Detaliaţi ce tipuri de intoleranţă există.
Dr. C.O.: Putem semnala intoleranţa din boala celiacă (la glutenul din cereale), în care apar diaree, vărsături, balonare, scaune modificate ca miros, culoare, cantitate, încetinirea creşterii la copilul mic, iar la adulţi, astenie, oboseală, anemie, osteopenie, crampe musculare, slăbiciune, dureri osoase. Apoi, intoleranţa la lactoză, care produce distensie abdominală, flatulenţă, crampe abdominale, diaree, şi cea din sindromul de colon iritabil datorat intoleranţei la anumite alimente, care are ca şi semne alternanţa diaree-constipaţie, dureri abdominale, balonare, senzaţie de evacuare incompletă, dureri rectale, prezenţa mucusului în scaun.
- Cum diagnosticăm aceste afecţiuni?
Dr. C.O.: Diagnosticul IA la gluten se poate pune pe baza biopsiei mucoasei stomacale, care evidenţiază atrofia vilozităţilor şi anomalii ale suprafeţei endoteliului. În cazul IA la lactoză se face testul de toleranţă şi se măsoară glucoza din sânge.
Dr. A.C.: Prima măsură în cazul în care suspectăm o alergie alimentară este eliminarea din dietă a alimentului pe o perioadă limitată, în care se urmăreşte evoluţia simptomelor. Pentru a confirma alergia readministrăm alimentul în condiţii de supraveghere medicală. În acest caz, reapariţia simptomelor confirmă implicarea alimentului în declanşarea reacţiei alergice, iar eliminarea alimentului din dietă este atât un test diagnostic, cât şi prima măsură terapeutică. Alte teste diagnostice utile sunt cele serologice şi depistarea anticorpilor IgE specifici pentru alimentul investigat.
Se recomandă eliminarea produsului ce declanşează boala
- Cum ne tratăm?
Dr. C.O.: Tratamentul IA se face eliminând total din dietă alimentul netolerat. Poate fi necesară şi o suplimentare adecvată cu vitamine, minerale, proteine, pentru a remedia deficitul şi a reface depozitele nutritive. IA nu se vindecă, dar dacă se elimină factorii care o produc, persoana va duce o viaţă normală.
Dr. A.C.: Şi în alergie prima măsură este eliminarea alimentului responsabil şi a tratamentului simptomatic în funcţie de tipul de manifestare. Evoluţia în timp a alergiilor alimentare variază în funcţie de tipul de aliment sensibilizant. Dacă alergia la lapte şi ou apărută de regulă în primii ani de viaţă se remite după câţiva ani de evoluţie, cea la arahide, care poate debuta tot în copilărie, tinde să se menţină pentru tot restul vieţii. La adulţi, alergiile alimentare sunt mai rare, au tendinţa să persiste, dar o dietă din care alimentul este eliminat înlătură riscul de apariţie a reacţiei alergice şi nu afectează calitatea vieţii.
- Cum ne hrănim când suntem diagnosticaţi cu o astfel de afecţiune?
Dr. C.O.: Dieta este individualizată. În general se recomandă vitamine, minerale, fibre, aport lichidian mărit sau redus, în funcţie de fiecare caz în parte. Uneori este nevoie de medicamente antispastice, anticolinergice, prochinetice, antidepresive. În cazul bolii celiace excludem grâul şi toate produsele din făină, ovăzul, secara, orzul şi le înlocuim cu porumb, soia, hrişcă, orez.
Dr. A.C.: Una dintre cele mai frecvente alergii întâlnite în copilărie este la lapte. Odată identificată, din dietă trebuie scoase toate produsele lactate şi evitate nu doar laptele de vacă, ci şi cel de oaie, capră, bivoliţă, care dau reacţii încrucişate cu laptele de vacă. Copiii vor primi formule speciale, cu proteină din lapte extensiv hidrolizată, lipsită astfel de proprietăţile alergenice ale proteinei integrale. Medicul pediatru sau nutriţionist va recomanda în colaborare cu medicul alergolog o dietă corespunzătoare, astfel încât nevoile organismului să fie acoperite.
• Dacă nu este identificată cauza şi dacă nu se tratează, intoleranţa alimentară duce la moartea pacientului; şi alergiile pot provoca şoc anafilactic şi chiar decesul pacientului.
Atenţie! Pacienţii care au experimentat manifestări severe de alergie alimentară de tip anafilactic sunt sfătuiţi să aibă permanent la dispoziţie o trusă de urgenţă, care va conţine, pe lângă medicaţie antihistaminică, şi adrenalină în seringi speciale, pentru autoadministrare! Nu doar ingestia alimentului poate produce manifestările tipice de alergie, ci şi contactul cutanat sau chiar inhalarea vaporilor din alimentul care se prepară, aşadar evitaţi orice fel de contact!