de Cătălina Tăgârţă
Starea de oboseală cronică, scăderea în greutate fără motiv sau inflamarea unui ganglion limfatic pot fi semnele unui limfom. Însă chiar aceste simptome sunt adesea motivul pentru care boala este confundată cu altele, iar timpul scurs până la stabilirea diagnosticului corect este de multe ori irecuperabil. Ştiind toate acestea, cei care recunosc simptomele e bine să se prezinte de urgenţă la medicul de familie. În perioada 15 septembrie - 1 octombrie se poate face un set de analize medicale şi se pot oferi consultaţii de specialitate gratuite la Centrele Gral Medical din Bucureşti.
Campanie desfăşurată între 15 septembrie şi 1 octombrie
Cu ocazia Zilei Internaţionale de Luptă împotriva Limfomului (15 septembrie), Asociaţia Bolnavilor cu Limfom, cu sprijinul Roche România şi Gral Medical au lansat campania: „Info Limfom”, ce are drept scop informarea şi educarea publicului despre existenţa, incidenţa şi simptomatologia cancerului limfatic. Campania se desfăşoară pe tot parcursul lunii septembrie şi include două etape. Prima, derulată sub sloganul „Pune LIMFOMUL pe net”, îi îndeamnă pe tineri să caute mai multe date despre limfoame pe internet, iar în cea de-a doua etapă, cei care manifestă simptome ce pot reprezenta semne specifice de boală pot avea acces gratuit la analize de laborator şi consultaţii de specialitate în perioada 15 septembrie - 1 octombrie. „Pentru a afla mai multe despre limfoame, simptome, diagnosticare şi tratament vă puteţi informa de pe siteul www.viataculimfom.ro”, ne-a spus doctor Radu Niculescu, preşedintele Asociaţiei Bolnavilor cu Limfom.
Non-Hodgkin, mai frecvent decât Hodgkin
Există două tipuri de limfom: Hodgkin şi Non-Hodgkin. Ambele sunt tipuri de cancer ale sistemului limfatic, însă incidenţa, speranţa de viaţă şi simptomele diferă. „Încă nu există un registru naţional al acestor pacienţi, dar, potrivit sursei Globocan, datele din 2008 arată că în respectivul an au fost 1.392 de cazuri de limfom Non-Hodgkin şi 242 de limfoame Hodgkin, însă se ştie că incidenţa creşte anual. Primele se împart în: limfoame Non-Hodgkin indolente şi reprezintă 20%-30% din total - evoluţia acestora fiind de 10-12 ani, şi limfoame Non-Hodgkin agresive, la care incidenţa este de 70%-80% din total, iar evoluţia este rapidă, în patru luni - un an devenind fatale dacă nu se administrează tratament”, a declarat profesor doctor Anca Lupu, reprezentanta Clinicii de Hematologie a Spitalului Colţea, în cadrul unei conferinţe de presă. Limfomul Hogkin este tot un cancer al ganglionilor sau ţesutului limfatic, însă afectează nu doar persoanele adulte, ci şi tinerii şi copiii. În cazul acestuia e vorba de obicei de mărirea ganglionilor în zona gâtului şi trebuie diferenţiat de alte tipuri de limfoame sau de cauze ce pot duce la mărimea ganglionilor.
Febra şi umflarea ganglionilor, printre simptome
Pacienţii cu limfom Hodgkin mai acuză frecvent: astenie, oboseală, diminuarea capacităţii de efort, au tulburări psihoemoţionale (în special anxietate sau depresie), apar probleme la locul de muncă sau îşi găsesc cu dificultate o slujbă, se confruntă cu probleme în familie şi adesea apar şi tulburări de natură sexuală. În schimb, cele mai des întâlnite simptome în cazul afecţiunii Non-Hodgkin sunt: mărirea ganglionilor, tusea, durerea toracică, dificultatea de a respira şi durerea abdominală, dar şi starea generală de rău: febră recurentă sau persistentă a cărei cauză nu poate fi explicată (peste 38°C), transpiraţii nocturne care pot determina umezirea pijamalei şi lenjeriei de pat fără un motiv evident, scădere în greutate neintenţionată (mai mare de 10% din greutatea corporală în şase luni), oboseală severă şi perseverentă sau epuizare şi scăderea poftei de mâncare.
„Manevrele de biopsie sunt diagnostice, nu terapeutice”
Diagnosticul este dificil de pus, întrucât semnele sunt comune altor afecţiuni şi necesită investigaţii specifice. „Tratamentul constă în manevre chirurgicale de biopsie ganglionară, care sunt diagnostice, nu terapeutice. Apoi, în funcţie de rezultatele acestora se poate face chimioterapie - citostatice, corticoterapie - cortizon şi radioterapie. Acum, citostaticelor şi cortizonului li se adaugă un tratament care are drept ţintă celula, ţesutul malign”, a mai adăugat profesor doctor Anca Lupu. Dacă boala e diagnosticată şi tratată la timp, pacienţii îşi pot trăi viaţa normal, însă contează mult şi calitatea vieţii.
În timpul campaniei de testare gratuită ce se desfăşoară în centrele Gral Medical, pacienţii vor putea beneficia de analize uzuale de laborator, cum ar fi VSH, hemoleucograma şi aşa mai departe, dar şi de interpretarea lor. În plus, de la aceste analize pot apărea suspiciuni pentru alte boli, caz în care se pot face şi radiografii. „Din pacienţii trataţi în clinicile noastre, 97% au răspuns pozitiv la terapie. Însă lăsând deoparte campania de testare gratuită, aş vrea să adaug că noi colaborăm cu medici austrieci, care vin să ofere consultaţii şi tratament în clinicile noastre. În acest fel, pacientul român nu mai e nevoit să plătească transportul şi cazarea în Austria, care de multe ori sunt peste posibilităţile lor financiare. Onorariul medicilor e la fel ca în străinătate - circa 200-250 de euro consultaţia -, însă tratamentul se ridică la preţul de 4.800 de euro, deci de şase-şapte ori mai scăzut decât într-o clinică din „afară”. Pot spune că e cel mai mic preţ din Europa Centrală şi de Sud-Vest”, a declarat şi Robert Chiţan, director de promovare-dezvoltare Gral Medical.
• Pe lângă tratamentul propriu-zis, modul în care trăiesc pacienţii e foarte important în prelungirea duratei de viaţă.