de Diana Georgescu
- La nivelul organismului, coenzima Q10 nu are efecte secundare sau toxice
Coenzima Q10, cunoscută şi sub denumirea de ubiquinona, e o substanţă asemănătoare vitaminelor, prezentă în fiecare celulă a corpului, componentă a mai multor etape enzimatice esenţiale în producerea de energie în interiorul celulei, cu un important rol de antioxidant la nivelul organismului. S-a dovedit ştiinţific că ea stimulează sistemul imunitar, conducând la niveluri ridicate ale anticorpilor. De asemenea, stopează procesul de îmbătrânire a pielii (apariţia ridurilor) şi o protejează de efectele nocive ale razelor ultraviolete. Cele mai mari concentraţii se găsesc la organele care au o activitate foarte intensă, precum inima, ficatul şi rinichii.
A fost descoperită în 1957
Coenzima Q10 a fost izolată şi identificată în 1957 de medicul american Frederick Crane în mostre din inima unei vaci. În acelaşi an, profesorul englez Morton a descoperit aceeaşi substanţă într-un ficat de şobolan cu deficienţă de vitamina A. Patru ani mai târziu, Peter D. Mitchell, de la Universitatea din Edinburgh, a demonstrat cum Q10 produce energie la nivel celular şi, în 1978, a câştigat Premiul Nobel pentru chimie cu această descoperire.
Prima administrare clinică de coenzima Q10 a avut loc într-o clinică din Copenhaga în 1993. Doctorii au tratat 32 de pacienţi cu cancer de sân avansat şi de „mare risc”. Pe lângă operaţia potrivită şi tratamentul convenţional, fiecare pacient a luat 90 mg de CoQ10 pe zi. În timpul tratamentului, una dintre femei, din proprie iniţiativă, şi-a mărit doza de la 90 la 390 mg pe zi. Doctorul acesteia nota că „tumoarea nu mai era palpabilă şi luna următoare o mamografie a confirmat dispariţia tumorii”. Apoi, o altă femeie din grup şi-a mărit doza la 300 mg. Tumoarea sa a dispărut, de asemenea, şi un examen clinic n-a putut să mai evidenţieze nici tumoarea principală, nici metastazele.
Creşte stimularea imunitară
Efectele antiîmbătrânire se manifestă prin creşterea nivelului energetic, stimularea imunitară şi blocarea acţiunii radicalilor liberi care degenerează celula.
S-a demonstrat că un aport zilnic de 60 mg din acest miracol al naturii, începând de la vârsta de 36 ani, previne apariţia afecţiunilor cardiace.
Studiile clinice arată că coenzima Q10 este foarte eficientă în lupta organismului împotriva radicalilor liberi şi protejează împotriva efectelor negative ale razelor ultraviolete la nivelul membranei celulare. Fiind un antioxidant puternic, comparabil cu vitamina E, ea este capabilă să reducă dimensiunea tumorilor canceroase, să minimizeze urmările atacurilor cerebrale şi vasculare, iar aplicată pe piele penetrează straturile celulare ale acesteia, încetinind procesul de apariţie a ridurilor.
Consumul acestei substanţe are un rol important în îmbunătăţirea semnificativă a funcţionării sistemului imunitar, în ameliorarea simptomelor în afecţiunile cardiace, în stimularea metabolismului organismului, favorizând slăbirea ponderală, în influenţarea fertilităţii masculine, cât şi în reducerea hipertensiunii arteriale.
Cantitatea necesară: 30-60 mg pe zi
Informaţiile legate de dozajul de Q10 au evoluat mult în ultimii 20 de ani. Iniţial, dozele de 30 mg sau 45 mg pe zi erau folosite în cazul pacienţilor cu insuficienţă cardiacă. Pentru persoanele active, care nu suferă de afecţiuni cronice, 30 mg până la 60 mg pe zi reprezintă o cantitate suficientă. În altă ordine de idei, măsurarea cantităţii de coenzimă Q10 se realizează în sânge, şi de aceea cantitatea de Q10 necesară pentru obţinerea unui nivel bun de coenzimă în sânge diferă de la un caz la altul şi poate varia de la 100 mg pe zi până la de două-trei ori pe atât.
Este distrusă prin gătire
În general, coenzima Q10 se găseşte în cantităţi mici în mai toate alimentele, cum ar fi carnea de vacă, uleiul de soia, sardinele, macroul şi alunele, dar apare în concentraţii mari în organele importante (inimă, ficat şi rinichi). De asemenea, Q10 este sintetizată natural şi în organismul uman, în toate ţesuturile şi celulele corpului.
Alimentele care conţin coenzimă Q10 sunt: peşte (somon, macrou, sardine şi ton), spanac, broccoli, ouă, alune, ulei de soia, de măsline, alge marine, carne de vită şi organe de animale: inimă, ficat. Din păcate, în cursul prelucrării termice a alimentelor, prin gătire, coenzima Q10 este distrusă sau devine inactivă, deşi aceasta rezistă până la o temperatură de 100˚C-115˚C. Din aceste considerente, este necesar aportul de coenzimă Q10 prin utilizarea de suplimente nutritive care o conţin.
• Coenzima Q10 este sintetizată în corp, în timp ce vitaminele trebuie obţinute prin aport dietetic. După vârsta de 30 de ani, producţia de coenzimă Q10 se reduce la nivelul organismului, însă cerinţele acestuia cresc o dată cu înaintarea în vârstă.
• Coenzima Q10 în formă lichidă prezintă avantajul că este absorbită de organism direct şi mai rapid.
• Coenzima Q10 poate fi produsă direct de organism şi este asimilată în corp prin hrană.
Pont! Pentru cei care au probleme cardiace este recomandată consultarea medicului înainte de a începe să consume suplimente alimentare cu coenzima Q10.
