de Cătălina Tăgârţă

- Dr. Adrian Streinu Cercel vorbeşte despre medicina personalizată

Industria farmaceutică joacă un rol extrem de important în vindecarea bolnavilor. Totuşi, nu e un secret pentru nimeni că niciun medicament nu e privat de efecte secundare. Pornind însă de la această premisă, specialiştii au ajuns la concluzia că cel mai bun colac de salvare pentru bolnavi ar fi medicina personalizată, doar aceasta acţionând ţintit asupra afecţiunii de bază fără a afecta alte organe şi doar ea are cele mai mari şanse de reuşită.

Doar 40% dintre pacienţi răspund la acelaşi tratament
Conform statisticilor, circa 90% dintre medicamentele folosite în prezent sunt eficiente doar în cazul a 40% dintre pacienţi. În plus, efectele adverse reprezintă o adevărată problemă, au declarat specialiştii prezenţi la evenimentul intitulat: „Sistemul de sănătate: Propuneri inovatoare în vederea reducerii decalajelor uriaşe dintre România şi Uniunea Europeană”. Dar ce înseamnă, mai exact, medicina personalizată? „A trata pacientul personalizat presupune efectuarea unui set de analize - care în Germania, spre exemplu, nu durează mai mult de 30 de minute -, analize care să arate ce substanţe pot afecta alte organe, pentru a şti să le eliminăm din schema de tratament. Astfel se va trata doar organul afectat. Este o metodă de vindecare simplă, care va contribui la o însănătoşire mai rapidă a pacienţilor şi va reduce costurile de la bugetul de stat”, a declarat Petru Luhan, membru al Parlamentului European.

„Nu există «pilule» fără efecte secundare”
Pentru fiecare afecţiune e nevoie de o anumită substanţă activă, numai că aceasta nu e administrată ca atare, ci ea este „ambalată” frumos într-o pastilă, alături de alte substanţe, care pot face sau nu bine bolnavului. Pentru a explica mai bine acest fenomen, profesor doctor Adrian Streinu Cercel, managerul Institutului Naţional de Boli Infecţioase „Prof. Dr. Matei Balş”, a făcut referire la Farmacogenetică. „Medicina personalizată este un mod de abordare a pacientului, de a-l asista, de a-l ajuta, de a-l diagnostica şi de a-l trata. Dar după noi vine Farmacogenetica... La ce e bună fiecare genă, fiecare substanţă? Ei bine, e vorba despre două mari ţinte: eficacitate - să mă asigur că fac bine şi toxicitate - să nu fac rău pacientului. Abacavir, de exemplu, e un preparat care poate omorî oamenii din cea de-a 11-a zi de administrare dacă sunt pozitivi la HLAB7501. Sunt chestii tehnice, dar spun asta pentru a face oamenii să înţeleagă că e necesar un singur lucru: testarea pacientului, care nu ar trebui să ridice nicio problemă de cost. Dacă e pozitiv nu-i administrăm medicamentul, iar dacă e negativ i-l administrăm - fiindcă sunt şanse mari de vindecare, dar tot trebuie monitorizat atent. De aceea repet de fiecare dată: «Atenţie! Nu există medicament fără efecte secundare, deci să spunem un NU categoric medicamentelor fără prescripţie medicală, iar pentru antibiotice şi medicamente mai puternice ar trebui făcute neapărat teste înainte»”, a spus Streinu Cercel despre genetica moleculară. În plus, aşa se explică şi faptul că există medicamente cu substanţă activă la fel, fiindcă oamenii au mecanisme multiple de răspuns la tratament.

„Trebuie puse în balanţă beneficiul şi riscul”
Bolile generează familiei nu doar cheltuieli, ci şi un stres foarte mare. Potrivit doctorului Mary G. Baker, preşedinte European Brain Council, sănătatea e un diagnostic incomplet, astfel încât trebuie să înţelegem foarte clar un lucru: „Prevenţie, nu prescripţie”. Aceasta susţine că prevenţia este mai ieftină, plus că ea poate fi făcută de fiecare dintre noi. „Oricine poate fi atent la ceea ce pune în farfurie sau la cantitatea de alcool consumată. Nu spun că doar acestea sunt cauzele bolilor, aici se adaugă stresul şi multe altele, însă, dacă până la urmă ajunge totuşi la tratament, populaţia trebuie să înveţe întotdeauna să pună în balanţă efectul advers al acestuia şi boala. Când efectul advers e mai puternic decât boala în sine, atunci ce sens are să luăm medicamente, ca să ne îmbolnăvim alt organ? Şi însă ceva: în prezent, pacienţii se tratează pe baza simptomelor, dar în viitor medicamentele trebuie selectate şi să se facă o selecţie clară între beneficiu şi risc”, a încheiat preşedinta European Brain Council.

Criza financiară influenţează mai ales sănătatea mintală
În plus, specialiştii susţin că impactul crizei financiare asupra sănătăţii este unul nefavorabil, mai ales în starea de sănătate mintală. Două treimi din statele membre care au fost afectate serios de criza financiară au înţeles că nu au găsit un limbaj comun între decidentul financiar şi cel din sănătate. Potrivit medicului Adrian Pană, trebuie să investim într-un mod constant şi coerent în sănătate, chiar dacă rezultatele se vor vedea în 10-20 de ani. „România a devenit membră a UE din dorinţa de a se alinia, însă ea consumă în prezent de trei-patru ori mai puţine medicamente decât media europeană, ceea ce înseamnă fie că suntem mult mai sănătoşi - lucru de care mă îndoiesc -, fie că suntem prost trataţi... Aşa cum ştiţi, un om sănătos are o mie de dorinţe, dar un bolnav are una singură: să se facă bine. E trist, dar adevărat: investiţiile în sănătate au devenit subiect de campanie electorală”, a subliniat şi Sorin Popescu, director AMGEM.

„Când efectul advers e mai puternic decât boala, ce sens are să mai luăm medicamente, ca să ne îmbolnăvim alt organ?” (doctor Mary G. Baker, preşedinte European Brain Council)

Plan strategic de screening pentru cei cu cancer de colon

Situaţia actuală nu arată deloc bine: lista medicamentelor compensate este neactualizată de aproape şase ani, România fiind pe ultimul loc în UE în această privinţă. „Am vaga impresie că în România toată lumea crede că altcineva este de vină pentru deficienţele şi hibele din sistem, ci nu instituţia pe care fiecare o conduce. O altă problemă se referă la scleroza multiplă - numărul bolnavilor a crescut alarmant. La nivel european, în momentul de faţă există deja câteva recomandări. De exemplu, bolnavilor cu cancerul de colon li se impune un plan strategic de screening, dar şi de tratament şi prevenţie. Aceştia ar trebui, în primul rând, să fie mai atenţi la dietă! Însă noi nu avem încă registru, şi nici screening formal al populaţiei...”, a avertizat Petru Luhan în cadrul evenimentului prilejuit de Platforma Europeană de Dezvoltare.