de Gabriela Niculescu
Rolul grupelor sangvine în menţinerea sănătăţii, vitalităţii şi chiar controlului greutăţii corporale este un subiect îndelung dezbătut în cercetările medicale. Mai mult decât atât, acestea extind importanţa grupei de sânge la nivelul principalelor procese fiziologice, metabolice, dar şi sistemelor cu importanţă majoră pentru întregul organism: sistemul digestiv şi cel imunitar. Astfel, în funcţie de caracteristicile hematologice ale fiecărei grupe de sânge, sistemul imunitar va acţiona în mod diferit asupra virusurilor, bacteriilor şi afecţiunilor provocate de acestea.
Compoziţia biochimică, unică precum amprenta digitală
Cercetările indică faptul că grupa sangvină este un factor genetic cheie, care influenţează multe zone ale sănătăţii şi bunăstării. De-a lungul vieţii, probabil aţi observat că unii oameni tind să piardă mai uşor în greutate, în timp ce pentru alţii controlul greutăţii este o permanentă bătălie. Sau v-aţi minunat de ce unii oameni sunt bântuiţi de boli cronice, în timp ce alţii rămân sănătoşi şi plini de vitalitate până la adânci bătrâneţi. Foarte simplu, răspunsul este în grupa sangvină.
După cum spuneam, cunoaşterea grupei sangvine este un instrument important pentru înţelegerea modului în care reacţionează corpul la hrană, susceptibilitatea la boli, reacţiile naturale la stres şi mult mai multe. O singură picătură de sânge conţine o compoziţie biochimică la fel de unică pentru dumneavoastră ca şi amprenta digitală.
Antigenii influenţează modul în care reacţionează corpul la hrană
Antigenii cu grupa sangvină nu există doar în sânge, sunt pretutindeni în corp, în special pe suprafeţele care interacţionează cu mediul. Acestea includ tractul digestiv, de la gură până la intestinul gros, ca şi pasajele nazale şi plămânii. Deoarece aceşti antigeni de aceeaşi grupă cu sângele sunt peste tot, ei influenţează prin câţiva factori modul în care reacţionează corpul la hrana consumată. De exemplu, lectinele din anumite alimente se leagă de antigenii cu grupa dumneavoastră sangvină şi fac ca sângele să se aglutineze (celulele sangvine se adună în grupuri), acest lucru având ca rezultat senzaţii de oboseală, dureri de cap, afecţiuni digestive, ale pielii şi o grămadă de alte probleme de sănătate.
Alimentaţia indicată fiecăreia dintre cele patru categorii
Iată ce alimentaţie este potrivită pentru a susţine sistemul imunitar în lupta împotriva afecţiunilor, în funcţie de fiecare grupă de sânge.
Persoanele cu grupa sangvină 0 pot beneficia din plin de o dietă bogată în proteine din carne, datorită acidităţii mai ridicate a stomacului, care permite metabolizarea acestora. Proteinele asigură sănătatea ţesuturilor şi contribuie la abilitatea de apărare a corpului.
Organismul grupei A este fortificat cel mai eficient de o dietă vegetariană, în cadrul căreia se recomandă să fie incluse şi fibre din cereale şi fasole.
Din cauza predispoziţiei la diabet a grupei B, posesorii trebuie să evite seminţele şi nucile sau alunele, din cauza conţinutului de proteine ce dezechilibrează producţia de insulină.
Organismul celor cu grupa AB nu produce suficient acid gastric pentru a digera cantităţi mari de proteine animale. Soluţia optimă constă în porţii mici şi dese.
Grupa 0 - Imunitate puternică
La nivel global, grupa sangvină 0 este cea mai comună. Persoanele care deţin această grupă au o consistenţă mai subţire a sângelui, un sistem imunitar foarte puternic, secreţii bogate ale acizilor în stomac şi în general trăiesc cel mai mult. Bolile la care acestea sunt adesea predispuse sunt cele digestive, cauzate de hiperaciditate, artritele şi afecţiunile tiroidiene provocate de un sistem imunitar hiperactiv. De asemenea, persoanele cu grupa 0 sunt mai susceptibile la inflamaţii sau reacţii alergice, care pot declanşa dezechilibre ale imunităţii.
Grupa A - Eficienţă împotriva infecţiilor bacteriene
Sistemul imunitar al celor cu grupa sangvină A este foarte eficient împotriva infecţiilor de tip bacterian precum: otita, tuberculoza, infecţia cu E. coli sau abcesele de la nivelul pielii. Posesorii au în schimb o sensibilitate ridicată faţă de mâncărurile pe bază de peşte, deoarece le cauzează mai uşor boli digestive. De asemenea, cei cu grupa A sunt afectaţi în mod frecvent de probleme respiratorii precum astmul sau infecţiile sinusului, de aceea este recomandată evitarea produselor bogate în probiotice, întrucât acestea pot provoca inflamaţii ale tractului respirator.
Grupa B - Rezistenţă la dezechilibrele digestive
Grupa sangvină B prezintă o combinaţie de caracteristici specifice grupelor 0 şi A. Totuşi, acesta este un tip sangvin mult mai rezistent la infecţiile sau dezechilibrele digestive, astfel că alimentaţia persoanelor cu grupa B este mai permisivă, fiind recomandate tipurile de carne cu valori proteice consistente: vită, peşte şi miel. Trebuie evitată carnea de pui, deoarece conţine cantităţile cel mai mari de hormoni de creştere şi prezintă un risc foarte mare pentru boli autoimune.
Grupa AB - Combină beneficiile, dar şi vulnerabilităţile
Aceasta este cea mai rară grupă sangvină şi combină atât caracteristicile benefice, cât şi punctele slabe ale tipurilor de sânge A şi B. Afecţiunile cel mai comune specifice acestei grupe se manifestă la nivelul respirator, auditiv şi faringian prin sinuzite, alergii, rinite, laringite şi otite. O altă problemă frecventă o constituie infecţiile şi dezechilibrele digestive cauzate de inabilitatea de a procesa în întregime proteinele animale şi pe cele din lapte. Astfel, dieta vegetariană este adesea recomandată persoanelor cu grupa sangvină AB.
Oamenii cu grupe de sânge diferite au bacterii intestinale de tipuri diferite, de fapt anumite bacterii au de 50.000 de ori mai multe şanse să apară la oamenii cu una sau alta dintre grupele sangvine. Acest lucru îşi are originea încă de la strămoşii noştri, ale căror tracturi digestive s-au dezvoltat pentru a primi un tip de regim alimentar sau altul. De exemplu, microbiomul anumitor oameni s-a dezvoltat pentru a descompune mult mai eficient carbohidraţii (grupa de sânge A). Oamenii fără această capacitate (grupa 0) tind să stocheze carbohidraţii sub formă de grăsimi. Acest lucru înseamnă că persoanele cu grupa sangvină A au tendinţa de a arde mai lent carbohidraţii şi pot în general să aibă mai mulţi în dieta lor. În vreme ce persoanele cu grupa sangvină 0 ard carbohidraţii mai repede şi este bine să-i evite şi să consume mai multe grăsimi pentru energie.