Main menu

header

509 23 1de Cătălina Tăgârță

Procesele cu băncile se vor câștiga mai ușor în 2015, pentru că sarcina probei revine băncii, nu clientului. Declarațiile făcute de avocatul Marius Coltuc (medalion) într-un comunicat de presă îi vor bucura pe mulți români. În ultimii ani, din ce în ce mai mulți clienți, sătuli de dobânzile mari și de comisioanele modificate mereu în detrimentul lor, și-au luat inima în piept și au dat băncile în judecată. Mulţi dintre ei au și câștigat, și se pare că din 2015 lucrurile vor fi și mai ușoare pentru clienți, întrucât, în cazul creditelor de consum, sarcina probei privind neexecutarea obligațiilor referitoare la informarea precontractuală nu mai revine consumatorului.

Sarcina probei va reveni instituției financiare

În general, sarcina probei revine celui care face o afirmaţie în faţa instanţei. Întrucât clienților le era foarte greu să facă dovada unor lucruri bine ascunse de instituțiile care i-au creditat, răsturnarea sarcinii probei se face doar în aceste dosare împotriva băncilor. Dispozițiile legii (Directiva 2008/48/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2008 - privind contractele de credit pentru consumatori și abrogarea Directivei 87/102/CEE a Consiliului) pot fi interpretate în două moduri. Pe de o parte, ele se opun reglementării naționale potrivit căreia sarcina probei privind neexecutarea obligațiilor prevăzute la articolele 5 și 8 din Directiva 2008/48 revine consumatorului, iar, pe de altă parte, se opun posibilității ca, din cauza unei clauze standard, instanța să fie obligată să considere că și consumatorul a recunoscut deplina și corecta executare a obligațiilor precontractuale care îi revin creditorului; această clauză determinând astfel o răsturnare a sarcinii probei.

Creditorul nu este obligat să verifice situația materială

509 23 2Potrivit legii, capacitatea de plată a creditului (deci bonitatea, solvabilitatea) de către împrumutat trebuie justificată doar pe baza informațiilor furnizate de el, cu condiția ca acestea să fie într-un volum suficient; iar declarațiile să fie însoțite de înscrisuri legale de la serviciu sau din alte surse de venit (se arată la articolul 8, alineatul (1), din Directiva 2008/48). Legea nu impune creditorului (deci băncii) să efectueze controale sistematice ale informațiilor furnizate de consumator (de împrumutat), deși astfel ar fi evitate situațiile în care acesta face declarații false pentru a primi mai mulți bani, spre exemplu. Din acest punct de vedere, se poate spune că persoana împrumutată este protejată.

Informațiile trebuie furnizate clientului din timp

Potrivit articolului 5, alineatul (6) din Directiva 2008/48, banca e obligată să furnizeze explicații corespunzătoare consumatorului înainte de a fi evaluat situația financiară și nevoile acestuia din urmă. Deci ar trebui mai întâi să îi explice la modul general termenii și condițiile încheierii unui contract, înainte de a-i cere acestuia să întocmească un dosar. Potrivit hotărârii Curții de Justiție a Uniunii Europene (încheiată la 18 decembrie 2014, în dosarul C 449/13), e posibil ca evaluarea capacității de plată a consumatorului să impună furnizarea de explicații suplimentare (de la caz la caz), care trebuie comunicate consumatorului în timp util, anterior semnării contractului de credit. „Cu o perioadă rezonabilă de timp înainte ca un consumator să încheie un contract de credit sau să accepte o ofertă, creditorul și, unde este cazul, intermediarul de credit furnizează consumatorului, pe baza termenilor și a condițiilor de creditare oferite de creditor, precum și a preferințelor exprimate și a informațiilor furnizate de consumator, informațiile necesare care să permită consumatorului să compare mai multe oferte pentru a putea lua o decizie informată vizând eventuala încheiere a unui contract de credit”, mai declară avocatul Marius Coltuc.

„Îndeplinirea obligațiilor precontractuale trebuie dovedită de bancă, și nu de client, pentru că el nu dispune de mijloacele cu care să demonstreze acest lucru, se menționează într-o hotărâre a Curții de Justiție a Uniunii Europene“ (avocat Marius Coltuc)

Se impune verificarea bonităţii creditului

Băncile sunt obligate să facă dovada informării clientului asupra produsului cumpărat. Legea spune că banca este obligată să furnizeze informații precontractuale unui client care intenționează să contracteze un credit înainte ca acesta să semneze contractul, astfel încât clientul să poată lua o decizie în cunoștință de cauză. De asemenea, banca mai are obligația de a pune la dispoziția clientului o fișă de informații standard la nivel european privind creditul de consum și să verifice bonitatea acestuia (capacitatea de a înapoia banii băncii în timpul stabilit). Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a stabilit printr-o hotărâre (în cauza C-449/13) că băncii îi revine sarcina de a dovedi că și-a executat obligațiile precontractuale de informare a clientului, precum și de verificare a bonității acestuia, se menționează într-un comunicat publicat pe site-ul instituției. Decizia CJUE vine în condițiile în care o instanță din Franța a sesizat Curtea cu câteva întrebări preliminare în două litigii. După cum prevede directiva europeană, tot în atribuția băncilor intră verificarea posibilității plătirii împrumutului de către viitorii clienți.

Add comment


Security code
Refresh

camp 300x2507