de Dana Georgescu
Despre conceptul de „homeschooling” sau educația acasă se vorbește din ce în ce mai mult în ultima vreme, în special de când unele vedete se laudă în public cu faptul că și-au retras copiii de la școală și îi învață tot ce au nevoie în interiorul căminului, cu sau fără ajutor specializat. În țara noastră, în acest moment, există circa 200 de familii care au optat pentru această metodă de educare, potrivit Asociației pentru Home Schooling România (AHSR).
Se pune accent pe învățarea... dincolo de orar și de pereți
Educația acasă, după cum scrie John Holt în „Teach Your Own”, este procesul prin care „copiii cresc și învață în lume fără a merge sau fără a merge prea mult la școală”, deoarece aceasta nu ar trebui să fie „un loc artificial, făcut pentru ca «învățatul» să se întâmple și în care nu se petrece niciodată nimic în afară de «învățat»”, ci „o instituție naturală, organică, centrală, fundamental umană, una care poate fi considerată pe bună dreptate fundația tuturor instituțiilor”. „Ceea ce încerc să spun, pe scurt, este că problema principală a educației nu este să găsim o cale de a face casele mai asemănătoare cu școlile, ci ca școlile să aducă astfel cât mai puțin cu școlile”, mai scrie John Holt. Așadar, „homeschooling-ul” reprezintă educarea copiilor cât mai puțin la școala convențională și cât mai mult acasă, în societate și în natură.
Informația este individualizată, mediul de lucru este familiar, iar programul, flexibil
Acasă, copiii au ocazia să urmeze un orar și o programă stabilite de acord cu părinții și cu specialiști care pot fi profesori meditatori. Programul este lejer și include activități diverse, care se pot desfășura în etape diverse, cu pauze mai lungi sau mai scurte, cu mai multă comunicare decât la școală și cu acces mai mult și mai des la activități diferite, printre care se pot număra spectacole, vizite la muzee, expoziții sau parcuri naturale, participarea la programe de voluntariat ori la cursuri precum cele de olărit, de dans, de pictură, de programare, de limbi străine mai puțin folosite, de fotografie, de prim ajutor sau de învățarea unui instrument. De obicei, copiii învață mai mult ce le face plăcere, dar se respectă și materia specifică vârstei. Alte beneficii foarte importante ale homeschooling-ului sunt informația individualizată și educația personalizată, părinții sau meditatorii oferindu-le celor mici mai multă atenție personală decât în școala convențională. De asemenea, aceasta este o ocazie minunată ca părinții să petreacă timp de calitate cu copiii lor, astfel creându-se o legătură mai profundă, bazată pe discuții, descoperiri, proiecte, excursii și vizite, toate cu scopul învățării. Homeschooling-ul are și avantajul că cel mic este ferit de un anturaj ce poate fi periculos pentru dezvoltarea sa, știut fiind faptul că în colectivitate există cazuri de indivizi care pot exercita anumite presiuni și influențe negative asupra celor din jur.
Dezavantajele derivă din gradul de implicare al părinților
În ceea ce privește dezavantajele homeschooling-ului, acestea pot varia foarte mult în funcție de gradul de implicare al părinților. Dacă aceștia își dedică timp învățării copilului și informării temeinice privind acest proces, dezavantajele vor fi minime. De asemenea, costurile pot fi mai mari decât în cazul în care copilul frecventează o școală convențională. Înscrierea la o școală-umbrelă pornește de la circa 100 de dolari și poate ajunge la câteva mii, în funcție de prestigiul școlii și de pachetul educațional ales.
Este utilă înscrierea într-o școală-umbrelă
În România, educația acasă nu este reglementată prin lege, însă, dacă vor să-l retragă pe copilul lor de la școala convențională și să-l educe acasă, părinții trebuie să găsească o școală-umbrelă care să accepte să-l înscrie pentru homeschooling. Școala-umbrelă din străinătate oferă o programă, manuale, evaluări, informații pentru părinți, foaie matricolă și diplomă de absolvire. Odată găsită o astfel se școală, copilul este înscris și se dobândește certificatul de înscriere în original. Acesta se prezintă conducerii școlii convenționale, împreună cu cererea de transfer. În cazul în care există probleme, se poate cere ajutor de la școala-umbrelă sau/și de la Asociația pentru Home Schooling România.
Atenție! A nu se confunda „homeschooling-ul” cu „unschooling-ul”, care presupune ca micuţul să nu aibă niciun fel de orar sau de programă de învățare, ci își stabilește singur ce, cum, cât și când învață, părinții având în acest caz două roluri importante: de a-i oferi acces la informații nelimitate oricând dorește și de a avea încredere în curiozitatea sa nativă.
Echivalarea studiilor, necesară pentru reintegrare în sistemul convenţional
În cazul în care se dorește, la un moment dat, reintegrarea în sistemul convențional de învățământ, este necesară echivalarea studiilor, deoarece, din punctul de vedere al legislației din țara noastră, copilul educat prin sistem homeschool înscris la o școală-umbrelă este un elev educat în străinătate. Părinții trebuie să depună o cerere prin care solicită reînmatricularea copilului într-o anumită clasă de studiu. Actul se vizează de directorul școlii. Sunt necesare și documentele pentru anii în care elevul a învățat în țară în original și copie, precum și cele din străinătate traduse și legalizate, două copii de pe certificatul de naștere și buletin dacă este cazul și două copii de pe buletinul unuia dintre părinți care să ateste domiciliul. Urmează echivalarea studiilor, în funcție de care se stabilește clasa în care va fi înscris copilul. De asemenea, în cazul în care se dorește înscrierea la o facultate din România, în general se recomandă înscrierea în clasa a XII-a la un liceu de stat sau privat (tot prin procedura echivalării studiilor), după care urmează examenul de Bacalaureat și înscrierea la o universitate ca în cazul oricărui alt elev. În situaţia în care copilul are o diplomă de liceu emisă de școala-umbrelă, e nevoie de echivalarea acesteia pentru înscrierea la universitatea din România.