Main menu

header

cotnari wide

685 18 1de Roxana Istudor şi Adrian Barna

De câțiva ai buni, țările dezvoltate au găsit modalități de a transforma resturile alimentare în tot felul de produse care să fie utile în alte sectoare, de la combustibil la îngrășământ pentru plante.

Fertilizator pentru grădină din coji de mere

685 18 2Cea mai evidentă formă de a recicla resturile alimentare este transformarea acestora în compost. Se practică și la scară industrială, dar și la nivelul unei gospodării obișnuite. Resturile alimentare de la masa oamenilor pot deveni îngrășământ pentru plantele din grădină cu ajutorul unei mari varietăți de coșuri de gunoi care pot face compost care arată chiar ca un sol, din coji de mere, mâncare gătită, resturi din farfuriile tuturor celor care au stat la masă. La nivel standard, un astfel de coș de gunoi mai special reuşeşte să transforme un întreg sac de resturi alimentare într-un îngrăşământ. Procesul durează 24 de ore de la pornirea aparatului. Cum funcţionează? Poate fi ataşat blatului de gătit, cu o cuvă în care puteţi arunca orice rest alimentar - de la coji de banane la pâine sau friptură (dar aveţi grijă să nu fie bucăţi foarte mari). Imediat ce puneţi capacul, aparatul începe să taseze resturile alimentare şi să le pregătească pentru transformare. Când cuva este plină ochi, adăugaţi punguţa cu aditivi pe care o primiți odată cu aparatul şi apăsaţi butonul de procesare. În 24 de ore, în sertăraşul de la baza aparatului veţi găsi fertilizatorul.

Numeroase variante disponibile în comerț

685 18 3Procesul prin care resturile alimentare se transformă în fertilizator funcţionează cu ajutorul combinaţiei dintre oxigen, umezeală şi căldură, aparatul amestecând încontinuu deşeurile alimentare. În timp, giganții din retail au ajuns să pună la dispoziția doritorilor o mulțime de variante de coșuri cu ajutorul cărora resturile alimentare se transformă în îngrășământ pentru plantele din grădină. La nivel industrial, Suedia este atât de performantă în transformarea deșeurilor alimentare în îngrășământ, încât a ajuns să importe... gunoi. De altfel, țara și-a propus o țintă foarte apropiată, anul 2020, pentru ambițiosul slogan „zero resturi”... inclusiv alimentare.

Electricitate din firimituri

685 18 4Toate resturile alimentare, de la fripturi la firimituri, pot deveni energie electrică. Felul în care microorganismele descompun aceste resturi degajând energie este perfect pentru utilizarea resturilor de acest tip pentru încălzirea locuințelor. Una dintre campioanele europene care reușesc să transforme deșeurile alimentare este Norvegia, care are cea mai mare rată de transformare a deşeurilor municipale în energie termică şi electrică din Europa. Conform unor statistici din 2012 ale Comisiei Europene, Norvegia, nonmembră UE, îşi valorifica la acel moment în incineratoare 56% dintre deşeuri (în timp ce media UE era de doar 19%). Pe lângă valorificarea propriilor deşeuri, Norvegia importă gunoi şi din alte ţări ale Europei. Astfel, în afară de profitul obţinut din producţia de energie, autorităţile norvegiene obţin bani şi de la ţările care preferă să îşi exporte gunoiul, în loc să îl valorifice sau să-l depoziteze la gropile de gunoi. Această dublă sursă de venit face că afacerile cu valorificarea gunoiului să fie în creştere în Norvegia, conform responsabilului cu recuperarea deşeurilor de la Agenţia pentru Climă şi Poluare din această țară. Deșeurile alimentare ajung îngrășăminte organice sau biocombustibil.

Platouri biodegradabile din morcovi, portocale și alune

685 18 5V-ați gândit vreodată că resturile alimentare ar putea fi transformate în farfurii și tacâmuri biodegradabile, de unică folosință? Această idee au avut-o italienii din cadrul companiei WhoMade, care au realizat proiectul Foodscapes, în care au prezentat farfurii create din coji de portocale, de morcovi sau de alune. Firește, potrivit designerilor, aceste platouri nu au aditivi, coloranți sau agenți artificiali de vreun fel. După utilizare, vasul poate fi dizolvat în apă și adăugat amestecul în solul grădinii.

Din farfuria omului, în meniul animalului

Resturile alimentare provenite de la oameni pot constitui o bună sursă de hrană pentru animale. Există companii care produc și pun în vânzare hrană de acest tip care provine din resturile de la mesele oamenilor. Poate fi dată găinilor sau porcilor și în acest fel este menținut circuitul hranei în natură, întrucât, pe de altă parte, animalele hrănite în acest fel au o carne mai curată, ceea ce înseamnă o hrană la fel pentru oameni. Și tot așa.

Risipa, în cifre uimitoare

La nivel mondial, cifrele date publicității de ONU, prin fao.org, și care atestă cantitatea de alimente ce ajunge de la oameni la gunoi sunt uimitoare:

  • circa o treime din hrana produsă pentru consumul uman în fiecare an ajunge la coș: peste 1,3 miliarde de tone;
  • diferența dintre cantitatea care se aruncă în statele dezvoltate și cea care ajunge la gunoi în țările mai sărace este apropiată - 670 de milioane de tone, respectiv 630 de milioane de tone;
  • fructele, legumele și rădăcinoasele conduc în clasamentul alimentelor care ajung la gunoi;
  • cantitatea totală de hrană risipită anual la nivel mondial însumează peste jumătate din producția globală de cereale (2,3 miliarde de tone în 2010);
  • în Europa și în America de Nord, consumatorii aruncă între 95 și 115 kilograme de mâncare pe cap de locuitor, în fiecare an.