de Daniela Anton

Efectuarea anuală sau de două ori pe an, primăvara şi toamna, a unui set de analize specifice vârstei, sexului şi factorilor de risc are rol de prevenţie. Aceste investigaţii pot identifica din timp anumite afecţiuni, ce sunt astfel prevenite sau tratate mai eficient.

Se recomandă teste de două ori pe an
Analizele efectuate de două ori pe an pot semnala eventuale predispoziţii şi pot evidenţia cât de bine ne îngrijim sănătatea. Aceste investigaţii variază în funcţie de vârstă, unele teste fiind recomandate după 40 de ani. De asemenea, intervalul la care se repetă diferă în funcţie de starea de sănătate a fiecăruia. Persoanele cu risc mediu de îmbolnăvire se investighează anual, iar după vârsta a doua, anumite teste se repetă de două ori pe an.

Pentru inimă: EKG, tensiune arterială şi colesterol
Electrocardiograma (EKG sau ECG) este un test absolut inofensiv şi nedureros de verificare a problemelor legate de activitatea inimii, însă nu poate să depisteze un viitor infarct. La mâini, picioare şi piept aveţi electrozi, amplasaţi după aplicarea unui gel special, conectaţi la un aparat ce reproduce activitatea inimii pe hârtie. Cardiologii susţin că tensiunea arterială nu trebuie să depăşească valorile 140/90 milimetri coloană de mercur (mmHg).
Dacă aveţi hipertensiune arterială şi nu o ţineţi sub control puteţi să faceţi infarct miocardic, accident vascular cerebral, insuficienţă cardiacă şi să vă afectaţi rinichii.
Colesterolul mărit reprezintă unul dintre principalii factori de risc pentru bolile inimii. Nivelul colesterolului total trebuie să fie sub 190 de miligrame pe decilitru (mg/dl). Puteţi să verificaţi valoarea acestuia printr-o analiză simplă de sânge ce se recoltează dimineaţa pe nemâncate şi fără să fi consumat alimente grase la masa de seară din ziua precedentă recoltării.

Testul glicemiei depistează diabetul
Valorile normale ale glicemiei se încadrează între 73 şi 110 mg/dl pe nemâncate, iar valoarea anormală a glicemiei este peste 126 mg/dl, tot pe nemâncate. Puteţi să vă verificaţi glicemia recoltând o probă de sânge care va fi analizată la laborator. Recoltarea sângelui se face dimineaţa, înainte să consumaţi alimente şi lichide, iar în ziua precedentă se evită consumul de dulciuri.

Examenul de urină pentru identificarea infecţiilor urinare
Colectarea unei mostre de urină (prima urină de dimineaţă) permite, prin analizarea la laborator, depistarea eventualelor infecţii urinare. Atenţie! Înainte de colectarea mostrei este necesar să efectuaţi igiena regiunii genitale.

Verificaţi organele interne prin ecografii
Puteţi să vizualizaţi organele interne ale abdomenului superior şi inferior făcând o ecografie ce se poate repeta de câte ori vreţi, fără niciun risc pentru sănătate. Astfel, vă puteţi verifica splina, fierea, ovarele, vezica urinară, ficatul sau rinichii.

Mamografie, după 40 de ani
Dacă aveţi peste 40 de ani este recomandat să vă faceţi o mamografie în fiecare an, pentru a depista formaţiunile anormale de la nivelul sânului. Mamografia presupune o serie de imagini ale ţesutului sânilor realizate cu raze-x. În cazul în care aveţi sub 40 de ani nu vă veţi face mamografie decât la recomandarea unui medic specialist. Pentru o verificare de rutină a sănătăţii sânilor trebuie să faceţi o ecografie mamară, ce nu este invazivă şi nici iradiantă. Nu uitaţi nici de autoexaminare, pe care o puteţi face acasă în fiecare lună.

Examenul ginecologic, cel puţin o dată pe an
Femeile trebuie să consulte cel puţin o dată pe an medicul ginecolog, care va face analiza secreţiei vaginale pentru a depista posibilele infecţii vaginale, şi testul Babeş Papanicolau, pentru a verifica modificările anormale ce pot să apară la nivelul colului uterin. De asemenea, medicul va decide, în funcţie de rezultatele celor două teste, dacă mai este necesar să faceţi o ecografie intravaginală (depistează chisturi, fibrom uterin ori tumori) sau o colposcopie, ce permite inspectarea detaliată a colului uterin.
Reguli de respectat înainte de examenul ginecologic: se evită contactul sexual cu 48 de ore înainte de consultaţie, se evită spălăturile vaginale cu câteva zile înainte de recoltarea probelor, se încetează administrarea oricăror tratamente vaginale şi se recurge doar la igiena exterioară a zonei genitale.

Istoricul familial de boli, un indiciu important

Fiecare dintre noi ar trebui să fie la curent cu cazurile de boli din familie. Istoricul familial trebuie comunicat medicului de familie, care va recomanda investigaţii preventive sau specifice. De exemplu, persoanele care au rude apropiate cu maladii tiroidiene (hipertiroidism sau hipotiroidism) îşi vor testa preventiv nivelul hormonilor TSH, T4 şi fT4. De asemenea, se recomandă urmărirea nivelului colesterolului la un copil care are un părinte tânăr cu o boală cardiacă sau cu hipercolesterolemie şi verificarea factorului reumatoid la micuţul cu părinţi cu poliartrită reumatoidă.

Pot fi gratuite

Pentru a beneficia de analize medicale gratuite este nevoie de o trimitere de la medicul de familie sau de la un specialist, dar şi de un laborator de stat sau care are contract cu Casa de Asigurări de Sănătate. Aceasta poate deconta parţial sau total investigaţiile medicale efectuate în cadrul clinicilor, iar în funcţie de acest lucru preţul pe care îl veţi suporta variază.
Sfat! Programaţi-vă anual la consultaţii oftalmologice, stomatologice şi dermatologice (în special pentru verificarea aluniţelor), iar dacă aveţi peste 60 de ani trebuie să faceţi un test al densităţii osoase, pentru a preveni osteoporoza.

13% dintre români merg lunar la medicul de familie

(de Dana Purgaru) Trei sferturi dintre români îşi fac analize sau investigaţii medicale o dată pe an sau mai rar, potrivit unui studiu online referitor la serviciile medicale din România, realizat recent de Mercury Research. Lunar ajung la medicul de familie 13% dintre românii de peste 18 ani. Frecvenţa de vizitare a medicului specialist este mai rară, doar 2% îl vizitează lunar sau mai des, dar cei mai mulţi, 62%, o dată pe an sau mai rar. La dentist, mai mult de jumătate dintre românii cu vârsta peste 18 ani (55%) ajung o dată pe an sau mai rar. Studiul a fost realizat pe un eşantion reprezentativ de 300 de respondenţi.