Main menu

header

21-05-1de Cătălina Tăgârţă

Modificările aduse în ultima vreme Codului Muncii nu îl privesc doar pe angajator, ci şi pe angajat. Astfel, pentru munca „la negru″, adică fără forme legale, sunt amendate, mai nou, şi persoanele fizice care prestează activitate (salariaţii), nu doar angajatorii. Marilena Balabuti (foto), şef birou legislaţie în cadrul Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) din Capitală, ne-a spus care sunt cele mai frecvente probleme întâlnite de angajaţi la locul de muncă şi felul în care acestea pot fi soluţionate.

Nerespectarea timpului de muncă şi de odihnă, principalele nereguli
Principalele nereguli sesizate de angajaţi la inspecţia muncii sunt: nerespectarea timpilor de muncă şi de odihnă, neplata salariului, neîncheierea contractului individual de muncă şi neînmânarea salariatului a unui exemplar al contractului individual de muncă. „Printre neregulile sesizate de inspectorii de muncă se numără şi neînregistrarea demisiei, stipularea în contract a unor dispoziţii ilegale, nerespectarea dispoziţiilor privind munca suplimentară, încălcarea prevederilor legale privind munca de noapte, nerespectarea zilelor de sărbători legale sau obligaţia de a compensa munca prestată în aceste zile″, ne-a declarat Marilena Balabuti. În momentul în care sesizaţi orice neregulă legată de astfel de aspecte e indicat să-i aduceţi la cunoştinţă acest lucru angajatorului în scris, iar în cazul în care el nu ia măsuri puteţi sesiza Inspectoratul Teritorial de Muncă din judeţul în care vă desfăşuraţi activitatea.
„Cea mai gravă problemă este că angajaţii nu-şi cunosc drepturile. Fiecare persoană încadrată în muncă ar trebui să aibă acces la Codul Muncii, ce se găseşte la aproape orice chioşc de ziare. E important ca fiecare să îşi ştie drepturile, dar şi obligaţiile, pentru ca să poată lua măsuri în momentul în care acestea sunt încălcate. În plus, trebuie să citească atent contractul individual de muncă pe care îl semnează şi actele adiţionale ulterioare″, ne-a mai spus reprezentanta ITM Bucureşti.

„Contractul individual de muncă, modificat numai prin acordul părţilor”
În condiţiile actualei situaţii financiare precare, angajatorii iau tot felul de măsuri mai mult sau mai puţin avantajoase pentru salariaţi. „Ca o regulă generală, contractul individual de muncă poate fi modificat numai prin acordul părţilor. Modificarea acestuia se referă la oricare dintre următoarele elemente: durata contractului, locul de desfăşurare a activităţii, felul acesteia, condiţii de muncă, salariul, timpul de lucru şi timpul de odihnă. Cu titlu de excepţie, modificarea unilaterală a contractului individual de muncă este posibilă la delegare şi la detaşare”, a mai adăugat Marilena Balabuti.
Concedierea dispusă cu nerespectarea procedurii prevăzute de lege este lovită de nulitate absolută. Mai trebuie să ştiţi şi că: pe durata perioadei de probă, salariatul beneficiază de toate drepturile şi are toate obligaţiile prevăzute în legislaţia muncii în contractul colectiv de muncă aplicabil, în regulamentul intern, precum şi în contractul individual de muncă, adică el trebuie să primească salariul negociat. O modificare adusă noului Cod al Muncii este aceea că, pe durata sau la sfârşitul perioadei de probă, contractul individual de muncă poate înceta exclusiv printr-o notificare scrisă, fără preaviz, fie la iniţiativa angajatorului, fie a salariatului, fără a fi necesară motivarea acesteia.

Amenzile sunt ilegale
Dacă lucraţi cel puţin trei ore pe timp de noapte e bine să ştiţi că trebuie să beneficiaţi fie de reducerea programului de lucru cu o oră faţă de durata normală, fie de un spor de 25% raportat la salariu. Durata minimă a concediului de odihnă este de 20 de zile şi aveţi dreptul să efectuaţi cel puţin zece zile lucrătoare neîntrerupt în timpul unui an. Dacă angajatorul obişnuieşte să aplice amenzi la locul de muncă, indiferent din ce motiv, e bine să ştiţi că acestea sunt ilegale. Potrivit Codului Muncii, amenzile disciplinare sunt interzise, aşa că ar fi bine să-i aduceţi la cunoştinţă angajatorului acest lucru în cazul în care a „uitat″. Dacă nici atunci nu ţine cont de asta, nu vă rămâne decât să faceţi o sesizare la ITM.

Femeile nu pot fi date afară în timpul concediului de creştere a copilului

Femeile însărcinate trebuie să ştie că, potrivit legii, testele de graviditate la angajare sunt strict interzise. Dacă sunteţi deja angajată şi aţi rămas însărcinată trebuie să aduceţi la cunoştinţă acest lucru angajatorului, împreună cu adeverinţa eliberată de medic în acest sens. „În timpul sarcinii, femeia are dreptul la o dispensă, adică un număr de ore libere pe durata programului normal de lucru, ce sunt plătite normal, dar în timpul cărora va putea efectua consultaţii şi examene prenatale. Angajatorul nu are voie să o concedieze pe timpul concediului de creştere a copilului, ce are o durată de doi sau de trei ani (în cazul copilului cu handicap). La întoarcerea la serviciu, legea le protejează pe mămici de munca ostenitoare, în cazul în care acestea alăptează, dar şi de munca de noapte, potrivit articolului 19 din OUG 96/2003, privind protecţia maternităţii la locul de muncă″, ne-a spus Marilena Balabuti. Potrivit acesteia, unele dintre neregulile sesizate sunt soluţionate de ITM, însă altele sunt exclusiv de competenţa instanţelor de judecată.

- Înainte de a sesiza la ITM o neregulă de la locul de muncă, asiguraţi-vă că vă desfăşuraţi activitatea conform legii, iar angajatorul nu are ce să vă reproşeze.

- Pentru că de la 01.01.2011 s-a renunţat la carnetele de muncă, acestea trebuie returnate angajaţilor. În cazul în care angajatorul nu v-a predat carnetul de muncă pe bază de proces-verbal, solicitaţi-l şi ţineţi-l într-un loc sigur.