de Cătălina Tăgârţă

Nu-i un secret pentru nimeni că sistemul medical românesc are multe lipsuri, însă nici pacienţii nu sunt bine documentaţi, nu îşi cunosc drepturile. În aceste condiţii se simt de multe ori neîndreptăţiţi în relaţia cu medicul, dar pleacă totuşi acasă frustraţi, neştiind cum să gestioneze corect situaţia. Greşit. Pacientul trebuie să reacţioneze ori de câte ori e nevoie. Doctorul Nicolae Iordache-Iordache (foto), în cartea „Cine eşti tu, doctore?”, se adresează atât medicilor, dar răspunde şi multor întrebări pe care şi le pun bolnavii. Iată care sunt cele mai importante dintre acestea.

Dreptul la a doua opinie medicală
E dreptul pacientului la o a doua părere (sau „second opinion”). Aşadar, niciun medic nu ar trebui să se simtă rănit în orgoliu dacă cineva îi cere acest lucru, ba chiar unii (în situaţii de mare risc) chiar ar trebui să-l invite să facă asta. Mai mult, el ar trebui să colaboreze cu colegii săi din celelalte discipline. „S-ar putea ca ochii pacientului să fie în regulă, dar problema să ţină de neurologie. Ai putea să-i spui că vindecarea lui nu ţine de tine, oftalmolog, dar ai putea, la fel de bine, să suni neurologul cu care te înţelegi foarte bine şi să-l întrebi dacă are timp să vadă un pacient de-al tău”, scrie autorul Nicolae Iordache-Iordache. Ce se întâmplă când doctorul nu face asta? E foarte rău, dar dumneavoastră, ca pacienţi, aţi putea să îi sugeraţi: „Credeţi că ar putea fi din altă cauză, să văd şi un alt specialist? Poate ţine oare de altă specialitate? Ce mă îndrumaţi?”. Eventual căutaţi înainte pe internet detalii despre simptomele pe care le aveţi şi arătaţi-i medicului că ştiţi ce ar mai putea sta la baza problemei dumneavoastră, astfel încât să-l determinaţi să treacă peste orgoliu şi să recunoască dacă situaţia îl depăşeşte.

Nu părăsiţi cabinetul până nu vi se explică diagnosticul pe înţeles
Pacienţii sunt adesea nemulţumiţi de modul în care medicul gestionează comunicarea cu ei. Potrivit autorilor cărţii „tehnicile de comunicare cu pacientul - dar şi cu personalul medical de orice fel - sunt poate cea mai mare carenţă educaţională a medicilor din această ţară”. De aceea, fiecare bolnav trebuie să îşi ia inima în dinţi şi, chiar cu riscul de a i se arunca priviri fulgerătoare, să roage persoana în halat alb din faţa sa să îi explice diagnosticul pe înţeles. „Eu încurajez pacienţii să-şi facă o listă de întrebări încă de acasă şi să-i spună din capul locului: «Domnule doctor, aş vrea să plec şi eu de aici cu toate problemele astea lămurite». Aşa, dacă îi spun de la început, şi îl mai şi roagă să nu se supere... e cu totul altceva. Dar să fie întrebări rezonabile, adică să nu-l reţină pe medic foarte mult, să facă un curs de medicină. E o metodă mai bună de anticipat. Chiar şi atunci când se pune diagnosticul, ar putea întreba: «Cât de sigur este, care ar fi riscul să fie şi altceva?» Dar să întrebe pozitiv, căci nimănui nu-i place să te îndoieşti de el”, a mai subliniat doctorul Iordache. Aşadar, nimeni nu trebuie să iasă din cabinet înainte de a pricepe exact ce are de făcut, mai ales atunci când e vorba despre tratamente, administrarea diverselor medicamente.

Consultaţi specialistul, nu luaţi medicaţie de pe internet
Nu e rău ca, în momentul în care cineva se simte rău, să caute eventualele simptome şi posibile cauze pe internet. Este însă total contraindicat ca tratamentul să vină tot din recomandările primite online. Pentru asta trebuie consultat fie medicul de familie, fie direct un specialist, chiar şi atunci când simptomele par banale. „Activitatea în mediul online lasă urme. E indicat ca un medic să fi lăsat propriile urme care să ducă, în cele din urmă, la crearea unei imagini online construite, mai degrabă decât să existe despre acel medic referinţe create exclusiv de către alţii, ce nu pot fi controlate în niciun fel. În carte am arătat metode prin care un medic îşi poate crea metode online puternic pozitive”, a declarat şi Olivian Breda, co-autorul cărţii „Cine eşti tu, doctore?”.

Interesaţi-vă de reputaţia celor care vă tratează
Totodată, autorii vorbesc despre importanţa noţiunii de branding. Astfel, e important ca pacienţii să nu se adreseze pur şi simplu la spital sau la uşa unui cabinet, ci măcar atunci când timpul le permite să se intereseze de reputaţia medicilor care îi vor trata. Atenţie însă! Publicitate pe internet, un blog sau o prezentare frumoasă pe un site îşi poate face oricine. De aceea, ideal e să vă opriţi câteva momente şi asupra unui forum, să vedeţi ce spun ceilalţi pacienţi. Ca orice om, şi medicul e posibil să aibă zile mai bune şi zile mai proaste, iar unul-doi pacienţi să-l fi prins exact în momentele respective şi să-şi fi făcut o părerea mai puţin bună. Însă cert e că lucrurile şi părerile pozitive trebuie să predomine. „Pacientul român trebuie să aibă răbdare cu medicul, dar trebuie să aibă şi încredere în el. Să ştiţi că şi pentru noi e foarte obositor. Am ajuns cu greu aici. Nu toţi suntem la fel. Şi noi avem parte de invidie, de răutate, dar există şi medici extraordinari în România, şi ne doare când pacienţii sunt nemulţumiţi...”, a spus şi medicul ORL Ioana Vodă.

„Am primit reducere de 25%-30% pentru nerespectarea programării”
De vină pentru haosul din sistemul sanitar sunt, în mare parte, medicii, ci nu cei de la guvernare. „Noi suntem vinovaţi pentru tot ce ni se întâmplă: de la reţeta electronică - pentru care nu e vorba de o alternativă nici măcar în zonele fără acces la internet - până la privatizarea medicilor de familie şi multe altele. Noi suntem vinovaţi, pentru că acceptăm tot. Sistemul francez, de exemplu, e minunat: acolo se decontează până şi contravaloarea cursei cu taxiul până la spital dacă pacientul dovedeşte că nu era capabil să se deplaseze altfel până la unitatea medicală”, a spus doctor Ioana Vodă, medic ORL, prezentă la lansarea cărţii. În schimb, Maria Serac, reprezentanta companiei Houston, dă vina şi pe pacienţi, pentru că nu îşi cunosc drepturile. „Pacientul trebuie să ştie că, cel puţin la firmele private, programările trebuie să se respecte. Dacă nu se întâmplă asta, trebuie să meargă să îl «tragă de mânecă» pe managerul clinicii. Eu am făcut asta, iar după ce am cerut socoteală pentru întârziere mi s-a oferit un discount de 25%-30% din consultaţia pe care am reprogramat-o, dar nu doar mie, ci tuturor pacienţilor care aşteptaseră la rând”, a spus şi aceasta. Exemplul nu trebuie luat ca atare, adică nu toţi pacienţii care nu au parte de consultaţie la ora programată vor primi reducere, dar ei trebuie să discute cu medicul, să îi explice că şi timpul lor e important. „Nu există o reglementare în privinţa asta, dar e frumos şi rezonabil ca medicul să îşi respecte programările”, a declarat şi autorul cărţii, Nicolae Iordache-Iordache. Aşadar, nu lăsaţi medicii să vă umilească, cu atât mai mult cu cât plătiţi bani (în plus faţă de CAS) pentru consultaţie/tratament.

• Aveţi dreptul să nu lăsaţi medicul să aleagă pentru dumneavoastră. De multe ori e tentat să facă asta, mai ales când e vorba despre afecţiuni mai puţin severe.
• Un medic bun întotdeauna vă va face o recomandare, dar vă va vorbi şi despre metodele alternative de tratament.