Main menu

header

de Cătălina Tăgârţă

Aproape oricine ştie că amenzile plătite în termen de 24 sau 48 de ore (după caz) de la săvârşirea infracţiunii sau contravenţiei sunt mai ieftine, în caz contrar ele dublându-şi valoarea. Şi, dacă nu sunt plătite nici după aceea, cele mai multe dintre ele se „strâng” la Administraţia Financiară din raza localităţii de domiciliu, iar mulţi români îşi amintesc de ele abia când merg să achite impozitul pe bunurile deţinute. Potrivit noilor modificări aduse legislaţiei în vigoare, persoanele care nu au posibilitatea să le plătească pot munci în folosul comunităţii.

Se poate ajunge la executarea silită
În cazul şoferilor sau persoanelor care au primit o amendă şi nu şi-au îndeplinit de bunăvoie datoria de a o plăti, statul poate recurge la procedura executării silite pentru recuperarea sumei respective: poprire pe venituri, vânzare silită a bunurilor şi aşa mai departe. Una dintre cele mai cunoscute măsuri luate de statul român este înregistrarea amenzii în evidenţa Administraţiei Financiare. Chiar şi în acest caz, mulţi români nu se grăbesc să o plătească decât atunci când sunt „încolţiţi”: fie când merg să achite impozitul la casă ori maşină, fie când vor să înstrăineze un bun, spre exemplu. Această grijă o aveau însă până de curând doar proprietarii, ceilalţi oameni, care nu au bunuri pe numele lor, stăteau liniştiţi ani în şir, până când în multe cazuri amenzile se prescriau, căci, conform articolului 131 din Codul de Procedură Fiscală, dreptul de a cere executarea silită a creanţelor fiscale se prescrie în termen de cinci ani de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a luat naştere acest drept.

Numărul de ore lucrate, în funcţie de valoarea sancţiunii
În urma modificărilor aduse OUG numărul 2/2001, la articolul 39 se arată că există posibilitatea înlocuirii amenzii cu sancţiunea prestării unei activităţi în folosul comunităţii. Astfel, în cazul în care nu există posibilitatea executării silite, spre exemplu persoana amendată nu are trecută nicio proprietate, niciun teren sau autovehicul pe numele său, şi nici nu lucrează (cel puţin nu legal, cu acte în regulă), statul nu are la ce modalităţi de executare silită să recurgă: nici poprire pe venituri, nici vânzare silită a bunurilor, şi aşa mai departe... De aceea, noua legislaţie spune că în astfel de situaţii, în care pe parcursul celor cinci ani până la prescripţie nu se poate recurge în niciun fel la executarea silită, persoana amendată să presteze muncă în folosul comunităţii. Felul activităţii şi numărul orelor de lucru vor fi stabilite de autorităţile publice locale în funcţie de valoarea sancţiunii.

„Mă îndoiesc că se poate introduce cota diferenţiată”
Noile măsuri sunt cu atât mai importante, cu cât însuşi premierul Victor Ponta, cu ceva vreme în urmă, a declarat că este dezamăgit de numărul mare de amenzi rutiere neplătite. „Avem un sistem în care nu păţeşti nimic... Cred că avem sute de mii de amenzi neîncasate”, declara la momentul respectiv al doilea om al ţării. Totodată, premierul a punctat încă un subiect sensibil, amendarea românilor în funcţie de venit. „Mă îndoiesc că se poate introduce cota diferenţiată la amenzi în funcţie de veniturile persoanei. Până la urmă, un om e periculos că merge cu 250 de kilometri pe oră şi dacă e şomer, şi dacă e milionar, tot aia e. Problema e că, dacă e milionar, plăteşte rapid amenda şi merge din nou. Şomerul nu o plăteşte deloc”, a mai spus Victor Ponta.

• În Capitală încep să curgă amenzile şi în domeniul peisagisticii. Deţinătorii imobilelor din Centrul Vechi al oraşului vor fi obligaţi să refacă şi să întreţină faţadele acestor clădiri, cei care nu vor face lucrările necesare urmând să fie amendaţi cu până la 8.000 de lei, potrivit unui proiect de hotărâre al Consiliului General al Municipiului Bucureşti, pentru creşterea calităţii arhitecturale a clădirilor

10.376 de sancţiuni contravenţionale la nivel naţional în doar două zile

Numai în perioada 10-12 mai, în urma activităţilor desfăşurate suplimentar faţă de cele curente de ordine şi siguranţă publică, poliţiştii au aplicat la nivel naţional 10.376 de sancţiuni contravenţionale. Dintre acestea, 1.228 prevăzute de Legea 61/1991 privind ordinea şi liniştea publică, 226 conform Legii 12/1990 privind protejarea populaţiei împotriva unor activităţi comerciale ilicite, 46 în baza Legii 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor şi 8.511 prevăzute de OUG 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice. Dintre acestea din urmă, doar 67 au fost pentru consum de alcool, iar 3.184, pentru încălcarea vitezei. Potrivit datelor făcute publice, valoarea totală a sancţiunilor aplicate se ridică la 1.900.000 de lei, adică peste 430.000 de euro, iar a bunurilor confiscate, la aproximativ 88.000 de lei. Poliţiştii au reţinut 374 de permise de conducere şi au retras 152 de certificate de înmatriculare.