Main menu

header

de Cătălina Tăgârţă

- Noul Cod Civil vine cu modificări pentru părinţii care nu-şi cresc copiii împreună

Ţinându-se cont de interesul suprem al minorului, legea promovează buna înţelegere între părţi, drept pentru care stabileşte un cadru în care aceştia pot hotărî, împreună, ce este mai bine pentru copilului lor. Însă, în cazul în care nu există posibilitatea înţelegerii între părinţi, tot legea stabileşte cum şi cât se acordă pensie de întreţinere, luându-se în calcul atât posibilităţile materiale ale pârâtului, dar şi nevoile materiale ale minorului ori minorilor rămaşi în grija mamei sau a tatălui în urma unei hotărâri judecătoreşti.

Suma, calculată în funcţie de venit sau de salariul minim pe economie
Cuantumul pensiei de întreţinere este stabilit de instanţa de judecată şi are în vedere dispoziţiile Noului Cod Civil, care dispune prin articolul 533 ca părintele care nu are minorul în întreţinere să contribuie la cheltuielile de creştere, educare, învăţătură şi pregătire profesională a celui mic. În vederea stabilirii pensiei de întreţinere, instanţa are ca reper veniturile pârâtului, în funcţie de acestea putându-se calcula şi suma ce i se va cuveni copilului rămas în întreţinerea celuilalt părinte. „Instanţa nu poate lua în calcul decât veniturile clare, stabile, cum ar fi salariul. Alte tipuri de venituri, încadrate ca şi ocazionale, cum ar fi, de exemplu, sporuri limitate în timp, plăţi pentru ore suplimentare, indemnizaţii de deplasare ori salarii compensatorii, deşi pot reprezenta sume considerabile pentru momentul respectiv, ele nu pot sta la baza calculării pensiei de întreţinere. De asemenea, dacă pârâtul nu are un venit cert - deci nu lucrează cu forme legale sau chiar nu are un serviciu stabil în momentul judecării -, atunci instanţa va lua ca reper în stabilirea pensiei de întreţinere nivelul salariului minim pe economie”, au declarat reprezentanţii Casei de Avocatură Coltuc.

Venitul diferă când cei mici stau, pe rând, cu mama sau cu tata
În cazul în care copiii sunt îngrijiţi, pe rând, de fiecare dintre părinţi, pensia de întreţinere plătită de părintele care stă mai puţin timp cu copilul se calculează după o formulă. „Pentru implementarea acestei obligaţii se recomandă ca lună de lună sumele pe care părintele necustodian le plăteşte celui căruia i-a fost încredinţat copilul să se facă apelând la regula de trei simplă şi înmulţind cuantumul nominal al pensiei de întreţinere datorată cu numărul de zile în care minorul nu a fost în grija părintelui necustodian şi împărţind la numărul de zile din acea lună calendaristică”, arată suportul legal dat de noua jurisprudenţă în materie. Iată şi un exemplu dat de Tribunalul Bucureşti, în cazul unei familii cu doi copii care au fost încredinţaţi mamei, dar care urmează să-şi petreacă vacanţele cu tatăl. „Tribunalul apreciază că, în funcţie de perioada în care cei doi copii vor sta efectiv sub îngrijirea tatălui perioade mai mari de timp, cum ar fi în cazul vacanţelor, cei doi părinţi pot conveni cu privire la restituirea sumelor aferente întreţinerii şi numai în cazul în care nu va interveni o soluţie amiabilă sub acest aspect partea interesată se va adresa instanţei pentru restituirea sumei alocate altui scop”, arată un citat din Decizia civilă 432 din 27.04.2011 a Tribunalului Bucureşti.
Neplata pensiei de întreţinere stabilită de judecător poate fi sancţionată cu închisoare de la 1 la 3 ani sau cu amendă, conform articolului 305 din Codul Penal. Acest lucru se va întâmpla în cazul în care persoana vătămată va formula o plângere în acest sens.

Studenţii pot primi banii până la 26 de ani dacă nu lucrează
În cazul în care pensia de întreţinere e prea mică sau prea mare şi nu vă descurcaţi cu banii, nu vă faceţi griji, întrucât aceasta poate fi modificată. Însă instanţa va recalcula valoarea sumei primite de la părintele care nu participă la creşterea copilului justificat doar atunci când situaţia materială a celui obligat la plată a fost semnificativ modificată sau când se modifică nevoile celui care o primeşte. Pentru asta însă, mama sau tatăl care se ocupă de cel mic îl poate chema pe celălalt părinte la instanţa teritorială de care aparţine copilul.
„Pensia de întreţinere acordată minorului de instanţa judecătorească durează până la împlinirea vârstei majoratului de către copilul în cauză. Acest drept poate fi însă prelungit până la maximum 26 de ani în cazul în care copilul urmează cursurile de zi ale unei instituţii de învăţământ superior şi dacă acesta nu are, concomitent, şi calitatea de angajat”, au mai spus reprezentanţii Casei de Avocatură Coltuc.

• Pentru a obţine pensie de întreţinere pentru copilul avut în îngrijire trebuie să-l chemaţi în instanţă pe părintele care nu se ocupă de cel mic.

Obligaţia încetează dacă minorul este îngrijit de tutorele obligat la plată

În situaţia în care minorul nu locuieşte cu părintele căruia a fost încredinţat, situaţia se schimbă. „Pensia de întreţinere este destinată să contribuie în mod efectiv la acoperirea nevoilor beneficiarului. În consecinţă, dacă minorul, deşi încredinţat spre creştere şi educare prin actul instanţei unuia dintre părinţi, locuieşte în fapt la celălalt părinte (la cel obligat la plata pensiei de întreţinere), care asigură întreţinerea copilului, deci execută în natură atât obligaţia personală, cât şi obligaţia ce revine părintelui căruia îi fusese încredinţat copilul, acest din urmă părinte nu mai poate pretinde, în numele copilului, pensia de întreţinere stabilită, deoarece suma respectivă a fost cheltuită de debitor în scopul întreţinerii minorului, se arată în cartea «Dreptul Familiei», editată de conferenţiar universitar doctor Emese Florian”, spun reprezentanţii Casei de Avocatură Coltuc.