Main menu

header

19-10-1de Iulian D. Moleianu

Despre originile Francmasoneriei se discută de secole. Unii spun că „izvoarele” provin din Egiptul Antic, alţii susţin că Ordinul Masonic s-a născut din breasla zidarilor din Evul Mediu. Ştim că masonii au jucat un rol într-o mulţime de evenimente care au schimbat lumea, cum a fost cazul Revoluţiei Americane, iar în ultimul secol „Frăţia” a dat naştere unor organizaţii sociale. Cum s-a „metamorfozat” această societate secretă aflăm în continuare...

De la Frăţiile de bresle, la „masonii domni”
Iată cel mai „la modă” subiect legat de societăţile secrete (sau „discrete”), dar este cazul să aflăm provenienţa acestei confrerii. Istoricii masoni susţin că totul a început o dată cu ridicarea Templului lui Solomon şi cu constructorul Hiram Abif, iar tainele cunoaşterii secrete s-au transmis de-a lungul veacurilor de la un iniţiat la altul. Francmasonii de azi provin din lucrătorii în piatră din Evul Mediu, cunoscuţi drept masoni (zidari) operativi, meşteşugari iscusiţi, care au ridicat catedralele şi bisericile catolice, pe care au înfăţişat, în uluitoarele lor sculpturi, imagini şi taine. Edificiile cuprind un număr uriaş de simboluri numerologice şi de metafore mistice. Masonii erau zidari liberi („freemasons”, în engleză), deoarece arta cioplirii în piatră nu era îngrădită de reguli, iar ei, ca meseriaşi, puteau să-şi exercite profesia oriunde şi erau recompensaţi pe măsură. O dată cu trecerea timpului, puterea masonilor a crescut, deoarece serviciile lor erau la mare căutare. Au alcătuit grupuri sau uniuni, cunoscute sub numele de Loji sau Ateliere, iar această dezvoltare a fenomenului se află în strânsă legătură cu „Frăţiile de bresle” din acele vremuri (fierari, tâmplari etc.). Începând cu anul 1600, Lojile au început să primească bărbaţi care nu erau masoni operativi şi cărora li se spunea „masoni domni”. În timp, aceştia au preluat terminologia vechilor zidari, care a devenit parte integrantă în natura ritualică. Biblia şi mai ales Templul lui Solomon constituie cadrul religios, acceptabil, preluat de francmasoni, iar simbolistica folosită de masonii operativi a fost prelucrată astfel încât să fie compatibilă cu mistere străvechi, precum principiul hermetic „cum este sus e şi jos”. De asemenea, au fost preluate o serie de simboluri şi de teme ale ezoterismului din Egiptul Antic, dar şi motive templiere sau rozicruciene.

Confreeria a stat la baza creării UE şi NATO
Primele documente oficiale datează de la 1250, când un desen de Matthew Paris îl înfăţişează pe Regele Henric al II-lea discutând cu masoni operativi. În anul 1717 consemnăm întemeierea primei Mari Loji a Londrei, iar la 1723 apare prima Constituţie, semnată de James Anderson, care este valabilă şi astăzi. Acum, Francmasoneria reprezintă un fenomen global, numărând în rândurile sale oameni de afaceri, artişti, cărturari, politicieni şi feţe bisericeşti. Masonii se autodefinesc ca fiind „oameni liberi, de bune moravuri, prieteni deopotrivă cu cei bogaţi şi cu cei săraci dacă aceştia sunt virtuoşi”, iar la întâlnirile oficiale nu au dreptul să discute probleme legate de politică sau de religie. De asemenea, în rândurile Masoneriei recunoscute de Marea Lojă a Angliei (n.r. - forul tutelar pe plan mondial) nu sunt acceptate femeile şi nu sunt primiţi ateii. Însă, soţiile şi logodnicele masonilor pot face parte din organizaţii (un fel de cluburi) paralele, în care nu sunt discutate probleme legate de ritual etc. Pe plan mondial se încearcă în ultimii ani gruparea copiilor masonilor în „Frăţii” asemănătoare cu cele ale adolescenţilor din filmele americane, având ca scop educarea şi perfecţionarea lor spirituală. Mai mult, masonii au stat la baza creării unor organisme cu scop cultural ori umanitar, precum UNICEF sau UNESCO, a unor organizaţii sociale (Ordinul Antic Arab al Nobilului Altar Mistic) sau a unor uniuni politice şi militare, precum Uniunea Europeană şi NATO.

Anton Maria del Chiaro şi Constantin Mavrocordat, „părinţii” Masoneriei române
Potrivit site-ului oficial al Marii Loji Naţionale din România (singura obedienţă recunoscută în plan internaţional), „primele Loji masonice moderne se înfiinţează pe teritoriul actual al României în a treia decadă a secolului al XVIII-lea. În anul 1734, la Galaţi, cu substanţiala contribuţie a secretarului princiar Anton Maria del Chiaro, ia fiinţă «Loggia di Galazzi», iar în 1735, la Iaşi, domnitorul Constantin Mavrocordat fondează Loja «Moldova»”. De-a lungul vremii, Masoneria română s-a implicat în dezvoltarea social-culturală a ţării. Războaiele mondiale au dus la întreruperea activităţii masonice în întreaga lume, dar în ţara noastră prigoana împotriva membrilor Ordinului s-a manifestat şi după 1946. Interzisă în perioada regimului comunist, Francmasoneria a renăscut după 1990, iar la 24 ianuarie 1993 a fost reconstituită Marea Lojă Naţională din România, singura obedienţă din ţara noastră recunoscută pe plan mondial.

19-10-2Pittiş, Titulescu şi Paleologu, masoni de seamă

- Marea Lojă Naţională din România a renăscut la 24 ianuarie 1993

Francmasoneria este percepută ca fiind apanajul elitelor din toată lumea, dar în acelaşi timp se ţes pe marginea ei poveşti pro şi contra, lăsând în urmă adevărul istoric. La fel stau lucrurile şi în ţara noastră. Ştim că o serie de oameni de stat şi cărturari români din vechime sau din contemporaneitate au făcut parte din Francmasonerie, iar dintre aceştia amintim pe Ursu Nicola zis „Horea”, Tudor Vladimirescu, Nicolae Bălcescu, Vasile Alecsandri, Mihail Kogălniceanu, Alexandru Ioan Cuza, Carol Davila, Octavian Goga, Spiru Haret, Titu Maiorescu, Ion Minulescu, Ion C. Brătianu, Nicolae Titulescu, Constantin Argetoianu, Alexandru Vaida Voievod, Mihail Sadoveanu, Liviu Ciulei, Alexandru Paleologu, Florian Pittiş (foto) etc.

• Anul viitor, România va fi gazda Conferinţei Mondiale a Marilor Loji Masonice Regulare din întreaga lume, un eveniment deosebit pentru ţara noastră!

„Francmasonii sunt oameni liberi, de bune moravuri, prieteni deopotrivă cu cei bogaţi şi cu cei săraci dacă sunt virtuoşi“

Add comment


Security code
Refresh